Indicele de particule în suspensie a depăşit valoarea admisă. Raporturile publicate pe site-ul calitateaer.ro indică o calitate a aerului în zona Sebeş, devastatoare.

Concret, indicele staţiei de monitorizare AB-2, era până la ora 13:00 specific 5 – „foarte rău” – corespunzător particulelor în suspensie (PM10) cu o valoare de 113.58 µg/mc.

Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) este compusă din peste 100 de staţii de monitorizare în timp real. Dintre acestea, valori asemănătoare celor din Sebeş au fost înregistrate doar într-o singură locaţie. Mai exact, în Dolj, staţia DJ-6 răspunzătoare cu măsurarea emisiilor de trafic, indica o valoare PM10 de 106.06 µg/mc.

Revenind la Sebeş, în ultimele ore cea mai mare valoare a PM10 a fost de 203.63 µg/mc. Pentru sănătatea oamenilor, aceasta este îngrijorătoare întrucât e de peste 4 ori valoarea limită zilnică recomandată.

Potrivit hărţii, staţiile de monitorizare din Calafat şi Sebeş sunt singurele cu indicele 5 amintit anterior. În rest, majoritatea staţiilor din ţară arată valori reduse, precum 4 – „rău” la Alba Iulia, Zlatna, Hunedoara sau în anumite zone din Cluj-Napoca.

Conform legislaţiei în vigoare, respectiv legea 104 din 15 iunie 2011, valoarea limită zilnică pentru protecția sănătăţii umane în cazul particulelor în suspensie PM10 este de 50 µg/mc.

Particule în suspensie PM10 și PM2.5 – Descriere pe scurt

Ei bine, acestea sunt un amestec format din particule foarte mici şi picături de lichid provenite din surse naturale, precum:

  • Erupții vulcanice.
  • Eroziunea rocilor.
  • Furtuni de nisip.
  • Dispersia polenului.

Sau din surse antropice:

  • Activitatea industrială.
  • Sistemul de încălzire a populației.
  • Centralele termoelectrice.
  • Pulberi cauzate de pneurile maşinilor.

Efectele asupra sănătăţii

În primul rând, trebuie menţionat faptul că potenţialul de a cauza efecte este direct corelat cu dimensiunea particulelor.

Astfel, putem afirma că o problemă considerabilă este reprezentată de către particulele a căror diamentru aerodinamic este sub 10 micrometri. Acestea trec prin nas şi gât, ajungând în final în alveolele pulmonare provocând astfel inflamaţii şi intoxicări.

În genere, persoanele afectate sunt cele care prezintă boli cardiovasculare şi respiratorii, copii, astmaticii şi vârstnicii.

Având în vedere faptul că persoanele sub 15 ani inhalează o cantitate mărită de aer, nu este de mirare faptul că nivelul de poluare a acestora este ridicat.

Acest lucru este cauzat de ritmul de respiraţie alert, comparativ cu cel al adulţilor, respirând mai mult pe gură, ocolind filtrul natural din cavitatea nazală.

De asemenea, vulnerabilitatea acestora este cauzată şi de către nivelul plămânilor de dezvoltare redus, gradul de sensibilitate al ţesutul pulmonar dezvoltat în copilărie fiind mult mai redus.

În privinţa suferinzilor de astm, simptomele aferente afecţiunii sunt înrăutăţite de către poluarea cu pulberi. Aici amintim:

  • Tusea
  • Durerile în piept.
  • Dificultăți respiratorii.

Expunerea pe o perioadă îndelungată de timp la o concentraţie scăzură de pulberi creşte riscul de apariţie a cancerului, respectiv a unei morţi premature.