Până la organizarea alegerilor pentru preluarea conducerii, au fost numiți președinți interimari Levente Novák la Brașov, Anna Horváth la Sighetu Marmației, István Székely la organizația din Baia Mare.

Rezultatele slabe, obținute la alegerile parlamentare de anul acesta, a condus la decizia de demitere a liderilor maghiari.

Cele mai multe tensiuni și reproșuri s-au înregistrat la filiala din Brașov, unde Attila Kovacs s-a simțit neîndreptățit.

Pe contul personal de Facebook, a făcut mai multe declarații cu privire la decizia Consiliului Permanent al UDMR. ”Consider ca fiind o mare nedreptate decizia din 9 decembrie a Consiliului Permanent în urma căreia am fost demis din fruntea organizației județene a UDMR Brașov, respectiv din funcția de președinte.
Cred că ar fi fost mai degrabă corect ca după activitatea mea de aproape 20 de ani ca și președinte să mi se dea o șansă ca în urma analizei rezultatelor obținute la cele două alegeri să pot lua singur posibila decizie de a mă retrage. Aș fi prețuit dacă Președintele mi-ar fi adus personal la cunoștință faptul că va propune demiterea mea în forul statutar al UDMR și totodată îmi va comunica motivul domniei sale care a dus la această concluzie ”, s-a exprimat public, fostul lider maghiar de la Brașov.

Kovacs susține că rezultatele puteau fi anticipate de organizația centrală, având în vedere că sunt probleme de organizare la filialele locale din Brașov.

  Câte voturi a luat UDMR la alegerile parlamentare 2020

Anul acesta, reprezentanții UDMR au obținut 351 000 de voturi, mai puțin cu 89 000 de voturi față de alegerile din 2016, când formațiunea AUR, considerată „ revelația politică ”  a anului nu exista la acel moment.

Cele mai bune rezultate au fost obținute la Covasna, acolo UDMR a primit peste 70% dintre voturile oamenilor care s-au prezentat la urne.

Cu toate acestea, filiala a avut parte de tensiuni din plin, întrucât liderii unguri au primit sancțiuni pentru continuarea campaniei electorale pe rețelele sociale.

Tamás Sándor, președintele UDMR Covasna,  susține că este un ordin politic și se va adresa instanței, întrucât procesele verbale de contravenție nu au o bază juridică actuală.

Cazul UDMR Covasna devine interesant din punct de vedere al interpretării juridice.

În ziua alegerilor este interzisă prezentarea mesajelor electorale, a însemnelor partidelor electorale, a apelurilor de a vota cu un anumit partid sau cu un anumit candidat.

Se poate sublinia importanța votului, ca un drept civic, însă, este interzisă promovarea partidelor politice.

Cu toate acestea, în spațiul virtual, este aproape imposibil de controlat fenomenul propagandei electorale, întrucât apelurile de a ieși la vot, ca responsabilitate civică au venit din partea persoanelor care,  în unele cazuri, aveau la poza de profil  semnul unor partide politice.

Astfel, chiar dacă mesajul în sine nu făcea referire la un candidat anume, persoana care îl transmitea sau îl  distribuia putea fi identificată din ce formațiune politică face parte.

În asemenea cazuri, cine ar putea obliga schimbarea pozei de profil? Ar fi o măsură care s-ar putea interpreta ca o îngrădire a vieții personale. Rămâne de urmărit cum va tranșa instanța situația, pentru că UDMR Covasna poate crea un precedent juridic.

Câți parlamentari are UDMR

Biroul Electoral Central a publicat rezultele finale în urma redistribuirii mandatelor, iar UDMR are 9 senatori și 21 de deputați în noua legislatură.

În ceea ce privește formarea noului Guvern, UDMR a lăsat de înțeles că susține coaliția PNL-USR-PLUS și că poate face nominalizări de premier, dacă negocierile dintre celelalte două formațiuni politice eșuează din nou.