Anul 2021, datorită pandemiei de coronavirus, a lovit puternic în afacerile comercianților cu mărțișoare și flori.

Comercianții din Oradea vor scoate din buzunar penru comercializarea de mărțișoare și florin pentru 1 și 8 martie de cinci ori prețul de pornire.

Conform Bihoreanul, prețul pentru o masă în Piața Unirii a crescut la 275 de lei plus TVA pentru o zi. Municipalitatea a decis să crească prețul deoarece au încercat să evite adunarea într-o sală a celor 35 de comercianți, iar riscul creșterii infectării cu COVID-19 a fost prea mare.

Anul acesta, toți comercianții au oferit prețul maxim pe care și-l permit, pentru a avea siguranța că nu vor fi nevoiți să se mulțumească cu mese fără vad comercial, informează Bihoreanul.

Bugetul municipalității va încasa mai mulți bani de pe urma închirierii amplasamentelor. În ciuda pandemiei de COVID-19, tradiția de a dărui un mărțișor, la începutul primăverii, a rămas vie.

De ce se poartă mărțișorul?

Mărțișorul ( 1 martie) este o sărbătoare tradițională românească a primăverii și a bucuriei. Cu ocazia Mărțișorului, femeile primesc mici cadouri legate cu un șnur alb-roșu. Mărțișorul este aducător de noroc și bunăstare. Culoarea roșu reprezintă culoarea primăverii, iar albul este culoare iernii. Culoarea albă se asociază celei mai reprezentative flori de primăvară, ghiocelul.

Mărțișorul este un obicei moștenit de la daci și romani, inexistent la alte popoare. Numele popular al lunii martie este de origine latină ( martius). După vechiul calendar roman, este prima zi din an și se celebra sărbătoarea Matronalia.

Tradiție de mii de ani

Tot în aceași zi se organizau serbări pentru zeul forțelor naturii, al primăverii și agriculturii, Marte. Încă din acea perioadă, femeile și fetele primeau cadouri din partea bărbaților.

1 Martie însemană reînvierea naturii, mărțișorul fiind un simbol al primăverii. Mărțișorul se confecționa din fire de cânepă sau lână, albe sau roșii, care se legau în formă de 8.

De acest şnur se atârnau monede din aur sau argint, dar şi fire de iarbă, muguri sau flori. În zonele româneşti străvechi, mamele prindeau copiilor mărţişorul la gât, la mână sau la picior, obiceiul păstrându-se şi astăzi în unele sate.