În Brașov au apărut breslele aurarilor și arginatarilor. Atestările documentare arată că acestea au apărut în secolul al XVI-lea, iar la acea vreme a fi argintar sau aurar era, cu adevărat, grandios.

Ei au fost făuritorii care au cerut să nu fie numiți bijutieri, dat fiind că au creat opere de artă, deschizători ai stilului brâncovenesc.

Brașovul, orașul breslelor

Prelucrarea metalelor a adus venituri considerabile Brașovului. Poziționarea geografică a permis mai multe relații interetnice, astfel, meșteșugarii, argintarii și aurarii au reușit, la vremea respectivă, să se organizeze administrativ.

Actvitatea lor devine faimoasă în anul 1364, iar în 1367 primesc dreptul de a face comerț în Viena, în estul Europei.

Unde își expuneau aurarii și argintarii marfa

Piața Sfatului, străzile George Barițiu, Hirscher, erau dedicate comerțului. Aveau dreptul să-și expună creațiile în aceste locuri, iar dumicile erau luați cu asalt.

Brașov. Bisericile, înfrumusețate de aurari

Aurari au devenit faimoși nu datorită verighetor sau altor bijuterii, ci pentru bisericile pe care le-au înfrumusețat.

Au confecționat candele, potire, cruci, sfelnice, cristelnițe. Aurarii devin o categorie socială protejată, mai cu seamă de preoți.

Din mâinile lor aveau să iasă obiecte pe care le admiram și azi, din confortul unei ere diferite: celei a unui simplu search pe Google.

În prezent, Biserica Sfântul Nicolae din Brașov păstrează cele mai multe obiecte confecționate de aurari, în secolul al XVI-lea.

De asemenea, acestea pot fi admirate și la mănăstiri și muzee din țară sau din străinătate, cum ar fi:  Horezu, Bistriţa, dar şi la cele din Patos, Grecia. Multe altele se află în Muzeul de Artă al României, Muzeul de Artă Brâncovenească de la Mogoşoaia, Muzee din Braşov, Cluj-Napoca, Muzeul Naţional din Budapesta, Muzeul de Artă Decorativă Cluny din Paris, potrivit ghidlocal.com

Breasla argintarilor a fost atestată documentar în secolul al XVI-lea. Cei mai cunoscuți sunt membrii familiei May, care au și lucrat la Curtea domnitorului Brâncoveanu.

Istoricii îi numesc creatorii stilului ortodox.