Hotărârea finală urmează să fie luată în data de 15 decembrie 2020, dar în mare măsură se poate considera deja că proiectul este realizabil și pe mâini bune. Intenția Primăriei Cluj-Napoca este lăudabilă și ar putea însemna mult pentru imaginea României și a Transilvaniei în străinătate. Suma totală care este propusă să fie investită în acest proiect de suflet și de normalitate, am putea spune, este de 283000 euro.

Imobilul este situat pe fosta stradă Alba-Iulia și este compus din 4 camere, o bucătărie și dependințe cu o suprafață de 150 mp. La mijlocul anului 2020 consilieri locali clujeni au adoptat hotărârea schimbării numelui străzii din Alba-Iulia în strada Doina Cornea.

„Am convocat o ședință de consiliu local pentru marți (n.r.: marți,15.XII.2020). Vom avea pe ordinea de zi un punct oarecum de suflet pentru ceea ce a însemnat și înseamnă pentru România, pentru democrația românească, Doina Cornea. Vom cumpăra casa Doinei Cornea, o vom transforma în casă memorială și vom reda șansa ca întreaga generație care nu știe cum a fost cu comunismul să aibă o dovadă vie a unui om care a stat vertical în perioada aceea și ne-a atras atenția că valorile adevărate sunt în altă parte și nu în acelea promovate la vremea respectivă. Este un gest moral de recunoaștere a valorii Doinei Cornea, un gest prin care dăm șansa generațiilor tinere să vadă ce însemna comunismul”, a ținut să precizeze primarul orașului Cluj-Napoca, Emil Boc.

Doina Cornea a fost probabil cea mai cunoscută disidentă anti-comunistă, fostă asistentă universitară la catedra de limba franceză din cadrul Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. În 1980 a realizat primul „samizdat” (volum fabricat manual, distribuit prin rețele de prieteni), ”Încercarea labirintului”, urmat de alte patru traduceri-samizdat din limba franceză, notează wikipedia.org. A intrat în atenția monstruoasei Securități după ce între 1982 și 1989 a difuzat 31 de texte și proteste prin radio „Europa Liberă”. În 1983 a fost destituită de la universitate și supusă unor anchete, interogatorii, bătăi și amenințări care nu au reușit însă să colaboreze.

A sprijinit moral acțiunea de revoltă a muncitorilor brașoveni din 1987 prin răspândirea a 160 de manifeste împreună cu fiul său, Iuhas. În urma acestor ambii au fost arestați pentru cinci săptămâni ( nov. – dec. 1987) . În septembrie 1988, a transmis o scrisoare deschisă adresată papei Ioan Paul al II-lea, scrisoare difuzată de Radio Europa Liberă și a a solicitat împreună cu alți cinci intelectuali clujeni scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma din ilegalitate. A fost urmărită îndeaproape de Securitate până la Revoluție, când a participat în sfârșit cu emoție și cu un profund sentiment de libertate la manifestările de stradă din Cluj-Napoca.