Potrivit Ziarului Financiar, Cătălin Drulă spune că pentru modernizarea infrastructurii feroviare, Ministerul Transporturilor va utiliza din cele 14 miliarde de lei alocaţi în 2021, suma de 1,4 miliarde de lei.

„Anul acesta am reuşit să creştem la 1,4 miliarde lei partea de întreţinere a infrastructurii feroviare. Avem nevoie de o injecţie de capital şi eu cred că aici PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – n. red.) poate face diferenţa şi să reparăm aceste magistrale spre Moldova, spre Oltenia, în centrul Transilvaniei. Sunt zone întregi şi magistrale pe care se circulă absolut dezastruos”, a spus ministrul Cătălin Drulă.

Având în vedere faptul că investiţiile în calea ferată sunt esenţiale pentru viitorul transport feroviar din România, anexa dedicată Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii prevede o serie de proiecte cu privire la modernizarea căii ferate din ţară.

La finele anului trecut, ţara noastră a ajuns la peste 4.000 de kilometri de cale ferată electrificată, adică cu peste 450 mai mult faţă de acum 30 de ani. Viteza trenurilor de circulare pe calea ferată din România, pentru efectuarea de transporturi de marfă, este de 15 km/h, în timp ce transportul de persoane se realizează cu o viteză de 42 km/h.

Actualmente, România are aproximativ acelaşi număr de kilometri de căi ferate ca acum 100 de ani.

Priorităţile strategice ale CFR:

  • Continuarea şi finalizarea lucrărilor Coridorului IV, ramura nordică.
  • Programe de eliminare a restricţiilor de viteză de pe întreaga reţea TEN-T centrală şi globală.
  • Modernizarea sistemelor de siguranţă şi centralizare, proiecte de electrificare a liniilor CF lipsă din reţeaua TEN-T centrală şi globală.
  • Reabilitarea şi modernizarea Coridorului IV, ramura sudică (Arad-Caransebeş-Craiova-Calafat) şi a liniei CF Ploieşti Sud-Focşani-Paşcani-Iaşi-Frontieră, Paşcani-Dărmăneşti-Vicşani-Frontieră.
  • Achiziţia de trenuri de lucru pentru activitatea de reînnoire (reparaţie capitală), reabilitare, modernizare, construirea unor elemente componente ale infrastructurii feroviare şi creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei feroviare.
  • Reabilitarea şi modernizarea Complexului Feroviar Gara de Nord, inclusiv centura feroviară a Bucureştiului ca o alternativă pentru transportul urban al locuitorilor din zonele periferice, un acces mai facil pentru marile centre comerciale şi depozitare amplasate în zona centurii şi crearea unor noduri intermodale la capătul liniilor de transport.

Proiecte în implementare prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF – Connecting Europe Facility)

  • Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov – Simeria, componentă a Coridorului Rin-Dunăre, pentru circulaţia cu viteza maximă de 160 km/h; secţiunea Braşov – Sighişoara. Subsecţiuni: 1. Braşov – Apaţa şi 3. Caţa – Sighişoara.
  • Reabilitarea secţiunii de cale ferată Braşov – Sighişoara, subsecţiunea Apaţa – Caţa.
  • Modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Aeroport Internaţional HenriCoandă Bucureşti.
  • Revizuirea studiului de fezabilitate pentru reabilitarea liniei de cale ferată Craiova – Calafat.
  • Studiu de fezabilitate pentru reabilitarea liniei de cale ferată Craiova – Drobeta-Turnu Severin – Caransebeş.
  • Studiu de fezabilitate pentru modernizarea secţiunii feroviare Predeal-Braşov.
  • Studiu de fezabilitate pentru modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa.
  • Studiu de fezabilitate Gara de Nord Bucureşti – modernizarea dispozitivul de linii.
  • Studiu de fezabilitate pentru modernizarea tronsonului de cale ferată Coşlariu – Cluj-Napoca,Studiu de fezabilitate pentru modernizarea tronsonului de cale ferată Apahida –Suceava.
  • Studiu de fezabilitate pentru modernizarea tronsonului de cale ferată Bucureşti –Craiova.