Potrivit ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă, despre trenurile de mare viteză se va putea discuta abia după anul 2030. Până atunci, tot ce putem face este asigurarea unor viteze decente și repararea magistralelor mari și a liniilor secundare.

Conform acestuia, până la punerea în funcțiune a trenurilor de mare viteză mai sunt de rezolvat destule, precum „vitezele care sunt mici, multe linii sunt în paragină, CFR Călători a avut pierderi de 400 milioane lei și repară prea puține vagoane și, în general, investim extrem de puțin în infrastructură.

Despre trenuri de mare viteză putem discuta abia după 2030, mai ales că nicio strategie investițională nu poate fi schimbată rapid. Referindu-se la linia București – Constanța, refăcută pentru viteze de maxim 160 km/h, ministrul spune că ”vorbim despre” un compromis prost între un cost mare al investiției, apropiat de costurile unei linii de mare viteză, iar ca beneficii depășești cu puțin o reparare a liniei existente”, a spus ministrul.

Cătălin Drulă: „Nu vreau să dau cifre greșite

„Adică ajungi cu 10 minute mai repede de la București la Constanța după ce ai investit un miliard de euro și, dacă te uiți cât era costul de a face o linie de mare viteză, adică de peste 230 km/h, ești la un cost probabil, dacă puneai 1,5 – 2 miliarde euro, nu vreau să dau cifre greșite, dar aceasta a fost strategia investițională pornită în anii 2000 și aceste proiecte mari trebuie duse la bun sfârșit.

Aici trebuie spus că în 1995 – 1998 cele mai rapide trenuri făceau 127-130 de minute de la București la Constanța, iar după modernizare cele mai rapide fac 118-120 minute.

Trebuie menționat că mai mulți specialiști din domeniul feroviar au spus că România ar fi putut moderniza linia București – Constanța pentru viteză maximă de 200 km/h, mai ales că o astfel de lucrare se face greu (la linie s-a lucrat 6 ani și au fost multe amânări”, a subliniat Drulă.

Conform acestuia, chiar și pentru proiectele de pe coridorul IV, soluțiile alese au fost complicate și scumpe, iar durata pucrărilor se întinde pe o perioadă foarte mare de timp. De exemplu, acestea au îmceput în 2021, însă vor fi finalizate abia în 2024 sau 2025.

Sectorul feroviar subfinanțat

Ministrul mai menționează că sectorul feroviar a fost subfinanțat de către România, în special întreținerea rețelei, în afara unui coridor principal.

”Pentru politicieni este foarte ușor să se concentreze pe proiecte majore, cum ar fi Simeria – Sighișoara, o linie construită de la zero cu segmente de 160 km/h, iată o floare să mi-o pun la butonieră. Este un proiect bun, la fel ca și cel de două miliarde euro dintre Simeria și Arad sau Brașov – Sighișoara, un miliard de euro.

Avem mii și mii de km, până la 10.000 km de cale ferată care zac abandonați. Când de uiți la alocări financiare făcute de statul român, banii lipsesc”, a completat ministrul.