Cetatea de la Alba Iulia este în formă de stea cu șapte colțuri și reprezintă o mândrie pentru locuitori, iar în cadrul ei regăsim biserici, muzee și Sala Unirii.

Fiind cea mai mare cetate din țara noastră, ea a rămas în picioare de-a lungul timpului, fiind ridicată încă din timpurile Imperiului Roman.

Mintea sclipitoare care a avut idea construirii unei astfel de cetăți a fost arhitectul italian Giovanni Morando Visconti.

El a murit de ciumă și a fost înmormântat în Catedrala Romano-Catolică Sf. Mihail, situată în interiorul cetății.

Cel mai impunător monument baroc al Transilvaniei, Cetatea Alba Iulia

Pe 4 noiembrie 1715 a fost pusă piatra de temelie a Cetății Alba Iulia, lucrările finalizându-se abia în 1738. De-a lungul timpului au mai fost desfășurate alte lucrări. Cetatea reprezintă locul unde s-a desfășurat Marea Adunare Națională din 1918.

Alba Iulia a reprezentat pentru mai bine de 200 de ani reședința prncipilor Transilvaniei, fiind capitală. Alba Iulia a fost reședința conducătorului politic al Moldovei, Transilvaniei și Țării Românești în perioada 1600–1601, Mihai Viteazul.

Pe lângă aceasta, în Cetatea Alba iulia a avut loc loc ceremonia oficială de încoronare a regilor României Mari, Ferdinand I și Maria.

Citește aici despre tezaurul viu din Apuseni 

În centrul cetății există acea ,,incintă de siguranță” a fortificației, fiind cea mai protejată. Zidurile cetății au la bază 2,5 metri grosime, înălțimea fiind de peste 10 metri.

De-a lungul istoriei, cetatea a avut rol de apărare față de invaziile cuceritorilor. Cetatea a fost atacată doar o singură dată, dar niciodată nu a fost cucerită. Atacul a avut loc în 1849, când peste 8.000 de maghiari au asediat-o, însă nu au avut succes.

Astăzi, cetatea Alba Iulia reprezintă cel mai impunător monument baroc al Transilvaniei, fiind vizitat de mii de turiști anual. Având o tradiție de peste 300 de ani, cetatea este simbolul municipiului Alba Iulia și a României.

Cetatea a trecut prin lucrări de restaurare, astfel cei care îi trec pragul au ocazia de a se întoarce în timp.