Practica „însămânţării norilor” a fost descoperită în SUA în 1946 de către un chimist care lucra pentru General Electric. Mai târziu, în anii 1960, China şi-a lansat un program similar, cel mai mare din lume, la care lucrează aproximativ 35.000 de oameni.

Săptămâna trecută, Consiliul de Stat al Chinei a anunţat că proiectul de însămânţare a norilor din ţară se va extinde de cinci ori, pentru a acoperi o suprafaţă de 5,44 milioane de kilometri pătraţi, şi va fi finalizat până în 2025. China cuprinde 9,6 milioane de kilometri pătraţi, ceea ce înseamnă că proiectul ar putea acoperi 56% din suprafaţa ţării, potrivit The Guardian.

Proiectul va fi la „un nivel avansat la nivel mondial” până în 2035, a transmis Consiliul de Stat, şi va contribui la atenuarea „dezastrelor precum seceta şi grindina” şi va facilita răspunsurile de urgenţă ”la incendii de pădure sau de păşuni”.

Specialiștii spun că generarea ploii şi zăpezii artificiale este destul de simplă în principiu. Pulverizarea substanţelor chimice precum iodura de argint sau azotul lichid în nori poate face picăturile de apă să se condenseze şi să cadă ca ploaia sau zăpada.

China a lansat un proiect localizat de însămânţare a norilor la Beijing, cu puţin înainte de Jocurile Olimpice din 2008, despre care a spus că a forţat ca ploile anticipate să aibă loc înainte de începerea evenimentului.

În iunie 2016, guvernul de la Beijing a alocat 30 de milioane de dolari proiectului său de însămânţare a norilor şi a început să tragă cu gloanţe umplute cu sare şi minerale în cer. În 2017, China a cheltuit 168 de milioane de dolari pentru o aprovizionare imensă cu echipamente pentru a dezvolta proiectul, inclusiv cu patru avioane şi ”897 lansatoare de rachete”, potrivit The Guardian.