Au mai primit distincții pentru eforturile în dezvoltare prin digitalizare: Universitatea București, compania Ascendia, Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă, Asociația Ivan Patzaichin, Kaufland România.
Indicatorii dezvoltării au fost : educația, sănătatea, echitatea, consumul și producția, schimbările climatice și apa.
Start la „Smart School”
Dacă reprezentanții mai multor școli, inclusiv din capitală, se plâng că nu pot susține ore on-line sau că nu au resursele necesare pentru a se adapta la planul de învățământ actual, comuna Ciugud este prima care a implementat proiectul „Școală inteligentă” din mediul rural, încă din 2019, când nimic nu prevestea o pandemie.
Mai exact, la școala din Ciugud, elevii au o platformă care conține materiale educative, și permite interacțiunea copil- profesor, părinte-profesor. De asemenea, catalogul este electronic.
Elevii și personalul sunt în siguranță prin sistemul de control al clădirii de tipul BMS (Building Management System) asta însemnând senzori de prezență, videointerfon, reglare iluminat și temperatură.
Proiectul scolii inteligente de la Ciugud a avut susținerea mai multor companii, printre care și OMV Petrom. Astfel, s-au putut achiziționa table moderne, chrome-book-uri, programe informatice educaționale.
Digitalizarea nu s-a oprit doar la școală, iar conceptul de „smart village” este extins și în relația cetățeanului cu administrația locală.
Este prima comună din România care are automate de plată a taxelor și impozitelor locale în fiecare sat, sistem de supraveghare video care ajută la prevenirea infracțiunilor.
Locuitorii comunei Ciugud au învățat cât de util este să folosești rațional resursele naturale, astfel, electricitatea este produsă cu ajutorul unei microcentrale eoliene și cu sisteme de panouri fotovoltaice. Aici se găsesc cele mai multe stații gratuite de încărcare pentru autoturismele electrice.
Digitalizarea privită ca o soluție, nu ca fiță
Administratia locală din Ciugud a demonstrat că înțelege rostul proiectelor europene. A trecut la treabă, pentru a nu rămâne o comună îmbătrânită, fără drumuri asfaltate și fără rețea de canalizare. În primii ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, Primăria Ciugud primea bani europeni pentru asfaltarea a peste 40 de kilometri de drumuri.
În prezent, are 70 de proiecte avizate si peste 20 de milioane de euro încasate deja.
Asta se întâmplă, când privești digitalizarea ca pe o metodă de dezvoltare, nu ca pe un impediment.
Comuna Ciugud, cu 3000 de suflete, la 12 km depărtare de Alba-Iulia, dezvoltă acum programe de mentorat pentru mediul rural, în special în domeniul educației, pentru a arăta că e posibil să reușești cu un proiect bine definit.
În România, cele mai multe servicii au fost digitalizate abia după instalarea pandemiei de coronavirus. În justiție și educație s-a simțit nevoia acută de adaptare.
Cele mai multe dintre instanțele judecătorești nu sunt pregătite să susțină ședințe de judecată exclusiv on-line, încă sunt sufocate de dosare cu șină, iar mulți dintre profesori spun că nimeni nu i-a întrebat, dacă sunt pregătiți să predea on-line.
Aproape la un an de când virusul Covid-19 ne-a schimbat viața, Guvernul României a adoptat proiectul de lege privind digitalizarea justiției. Mai precis, audierea prin videoconferintă se poate face în toate cauzele, nu doar penale. Dotarea instanțelor si a parchetelor cu sisteme audio-video este estimată la peste 30 de milioane de lei.
