Nu trebuie să fii din Cluj,  un pacient infectat cu COVID sau post  COVID, ci pur și simplu să ai nevoie de suport avizat.

Pandemia, izolarea, schimbarea stilului de viață, de lucru a adus modificări importante asupra psihicului tuturor, spun specialiștii. Cei care vor să beneficieze de consiliere în gestionarea emoțiilor negative cauzate de pandemia COVID pot apela021 9081. Apelul va fi cu tarif normal, iar consilierea psihologică va fi gratuită. Se poate suna de luni până sâmbătă, în intervalul orar 12.00 -20.00

Proiectul este implementat în parteneriat cu Ministerul Sănătății.

Cluj. Consiliere psihologică gratuită. Toți românii pot beneficia

„Pandemia COVID-19 a avut consecinţe psihologice şi medicale majore la nivel societăţii. Autorităţile au manageriat adecvat componenta medicală, dar cea psihologică a fost relativ ignorată. Aceasta are un rol fundamental asupra sănătăţii mintale a populaţiei în pandemie – cu impact asupra calităţii vieţii oamenilor şi a funcţionării socio-economice – şi chiar asupra transpunerii sfaturilor medicale în comportamentele individuale. (…) Ministerul Sănătăţii, în parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) – prin Clinica Universitară de Psihologie – Asociaţia de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România (APCCR) şi Fundaţia Vodafone Romania, a iniţiat un program naţional de asigurare a serviciilor de psihoeducaţie şi suport psihologic telefonic pentru reducerea stresului asociat pandemiei”, transmit oficialii UBB Cluj.

Medicii, pacienții de COVID, cei mai afectați

Medicii, mai ales cei care lucrează în secțiile ATI sunt printre cei mai afectați. Epuizarea psihică și noutatea cazurilor medicale(mulți spun că e fulminantă evoluția cazurilor de COVID) i-au făcut pe mulți să cedeze.

Recent, un medic de la ATI Timișoara a ales să se sinucidă. Colegii lui spun că nu a mai făcut față pandemiei.

“Reacțiile negative sunt firești, ele ne ajută la confruntarea pericolului, dar să fie menținute în limite sănătoase. Să fii trist, dar nu deprimat, să fii îngrijorat, dar nu panicat. Riscul e să nu devenim anxioși, furioși, fiindcă un comportament exacerbat ne împiedică în a găsi soluții practice”, spune Daniela David, rectorul UBB Cluj.