Scandalul a început din 2009. Proiectul hotelului fusese respins de Consiliul Local în 2005, 2006 și 2007. S-a așteptat un moment politic prielnic la București și, în 2009, Ministerul Culturii nu a ținut cont de autoritațile locale și a aprobat proiectul. Se încercase și cu un an înainte, dar Kelemen Hunor, ministrul Culturii de atunci, nu a dat avizul în 2008.

Astfel, s-au putut începe lucrările fără a se ține cont de ceea ce însemna pentru Cluj-Napoca locul ales. Hotelul este al omului de afaceri sibian Dumitru Ghișe, pe numele socrului său, Dumitru Rodean. Dumitru Ghișe își ispășește condamnarea de șapte ani la închisoare.

Consilierii locali au aprobat construcţia unui hotel de şapte niveluri pe locul în care acum se află una dintre cele mai vechi grădini din Cluj. Grădina aparținea de imobilul de pe strada Kogălniceanu și  a fost proprietatea familiei conţilor maghiari Bethlen. În timpul naţionalizării, urmaşa acestora, contesa Sarolta Bethlen-Nemeş, a decis să doneze casa şi grădina Academiei Române, cu două condiţii: imobilul şi terenul să fie folosite de Academie şi de cercetătorii acesteia, iar ea să poată locui în casă până la moartea sa, care a survenit în 1991. Locatarii nu înţeleg cum grădina casei lor a ajuns, după câţiva ani, să fie proprietatea unei anume Dana Margareta Moraru Pop, care trăieşte în Geneva, Elveţia, şi care a vândut-o mai apoi lui Dumitru Ghişe.

 

Ce s-a găsit când s-a început construcția hotelului

hotelului  În cadrul lucrarilor de săpături ale fundatiei s-au descoperit niste ziduri fortificate. Un proprietar al unui apartament din imobilul din str. M. Kogalniceanu nr. 8 este arheolog cu vechime  in cadrul Muzeului de Istorie Cluj. Acesta  susținea că ceea ce se vedea la decopertare era un tunel din cadrul sistemului de fortificație a vechii cetați prin care se transporta armamentul și soldații puteau sa ajungă de la un loc la altul al zidului de apărare, acest tunel fiind paralel cu zidul cetății. Acest lucru ar insemna că ceea ce s-a descoperit era un monument istoric de grad A, spunea arheologul. Dar nu s-a putut verifica nimic, deoarece paznicii nu au permis accesul.

În anul 2021, la 12 ani de la începutul calvarului urbanistic, clujenii sunt oripilați de clădirea cu 5 nivele. Aceasta iese în evidență prin estetică și, mai ales, prin înălțime, în jur fiind clădiri cu cel mult două etaje. Iar scndalurile au reînceput.

 Ca urmare, marți, a fost pus în discuție proiectul hotelului  de către Comisia de Urbanism Cluj-Napoca.

Conform publicației Știri de Cluj, la ședință au avut loc mai multe discuții

„Au primit avizul conform de la Comisia Națională a Monumentelor Istorice și nu mai ai cum să intervii la el, ci îl execuți. Noi am mers pe varianta locală și ei au mers la București și au venit cu deciziile de acolo. După Comisia Națională a Monumentelor Istorice, legal, Comisia de Urbanism de la Cluj nu mai are niciun cuvânt”, a spus primarul Emil Boc.

Arhitectul Voicu Bozac a spus că privește „cu mâhnire acest obiect. Nu are rost să mă revolt, dar trebuie găsite soluții. Nu ar fi exclus să se facă o mediere între arhitect, primărie și prin Comisia de estetică să se ajungă la o soluție decentă. Dacă ar fi ajuns la Comisia de estetică urbană nu ar fi trecut. Mă mir că trei comisii naționale au aprobat acest volum. Clientul nu trebuie criticat, ci trebuie privit cu suspiciune cel care a propus acest volum. Cred că legal nu mai putem face nimic, cred că o soluție de mediere ar fi cea care ar trebui făcută.(…) Ar trebui modificată fațada pentru a nu mai fi o pată infinită pe obrazul orașului . ”

Iritat, Emil Boc a cerut soluții viabile:„ Cum să modifici volumul, dacă aceasta este ridicată! Și ce să facă? Ce este posibil urbanistic, pentru că legal nu avem ce face. Pe mine mă deranjează calcanul ăla monstruos care arată îngrozitor.  Să propuneți ceva concret.”

Clujenii urmează să vadă în viitor dacă se reușește o negociere pentru modificarea fațadei. Până atunci, internauții pot să-și mai exerseze fantezia pe ceea ce clujenii numesc, civilizat, „coșciugul”.