Astfel, astăzi, începând cu ora 17.30, mai mulți membri ai comunității maghiare din Covasna vor organiza Marșul  Trianonului de la Sfântu Gheorghe.

Președintele organizației Calea Neamului,  Mihai Tîrnoveanu, a scris pe pagina de Facebook că marșul nu a putut fi oprit.  Primăria Sfântu Gheorghe a dat aviz favorabil.

„ Marşul Trianonului de la Sfântu Gheorghe nu a putut fi oprit, deşi asociaţiile maghiare au cerut acest lucru. Tot vineri, 4 iunie, cu puţin timp înainte de manifestările noastre, Consiliul Naţional Secuiesc organizează în centrul oraşului comemorarea Trianonului (…) Bineînţeles că Primăria Sfântu Gheorghe a fost nevoită miercuri, 2 iunie, să avizeze favorabil manifestările noastre, neavând niciun temei legal de a le interzice.

Acţiunea omagială organizată de Calea Neamului şi Grupul NOI, la care vor participa şi Scut Botăşănean, Straja Carpaţilor şi Resurrectio, va începe la ora 18 în faţa Statuii Ostaşului Român.  De la intrarea în Sfântu Gheorghe, dinspre Braşov, iar marşul va avea loc între acest punct şi statuia Voievodului Mihai Viteazul din centrul oraşului” , a postat preşedintele asociaţiei, Mihai Tîrnoveanu, pe pagina sa de Facebook.

Covasna. Pregătiri pentru Marșul Trianonului

Se așteaptă ca participanții să vină cu steaguri secuiești și cu drapelul Ungariei îndoliat așa cum s-a întâmplat anul trecut. De asemenea, românii vor fi îmbrăcați în costume populare, fiind un moment de sărbătoare pentru ei.

Tratatul de la Trianon a fost semnat pe 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria. Astfel, s- a marcat destrămarea Imperiului Austro-Ungar şi unirea Transilvaniei cu România.

Prevederile Tratatului de la Trianon sunt folosite în instanță, ca argumente juridice pentru cazuri de o importanță covârșitoare pentru România. Retrocedarea pășunilor  din Munții Retezat este un exemplu elocvent în acest sens.

Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu țările vecine: Austria, Serbia, Croația, Slovenia (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.

Acesta a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919)