Pentru astronomi, planeta Marte privită printr-un telescop are o culoare roşiatică. Din acest motiv au apărut diverse teorii. După ani şi ani în care s-au lansat ipoteze şi au apărut tot felul de speculaţii pe această temă, se pare că oamenii de ştiinţă au descoperit în sfârşit misterul din spatele culorii lui Marte.

Odată cu descoperirile tehnice şi inovaţiile apărute în toate domeniile şi în toate ştiinţele, metodele de cercetare ale astonomilor s-au dezvoltat într-un ritm rapid. Telescoape performante, radiotelescoapele şi, să nu uităm, sateliţii, ne oferă o cu totul altă perspectivă.

De ce are Marte culoarea roșie

Originea culorii roşiatice pe care o vedem în diferitele fotografii şi imagini ale planetei Marte constă în cantitatea mare de minereuri de fier conţinută în solul şi rocile de la suprafaţa acestei planete. Solul marţian, rocile şi chiar şi praful conţin în general fier, sulfuri şi clor. Rocile şi solul au fost erodate de vânturile care şlefuiesc neîncetat suprafaţa planetei, generând praful omniprezent.

Astfel, conţinutul de fier din praful purtat de vânturi a fost la rândul său oxidat de dioxidul de carbon prezent în atmosfera planetei. În plus, descoperirile recente au demonstrat că praful respectiv a fost răspîndit pe suprafaţa sa şi de cursurile de apă care au existat aici în trecut. În aceste condiţii, fierul din praf şi roci a reacţionat cu oxigenul producând culoarea roşiatică-ruginie atât de caracteristică pentru Marte.

Stratul de roci şi praf roşiatic are o grosime ce variază între câţiva milimetri şi doi metri, fiind situat sub rocile de bazalt produse de vulcanii stinşi de pe Marte. În plus, concentraţia de fier din rocile bazaltice marţiene este mult mai mare decât din cele terestre, fapt care accentuează culoarea roşie a planetei.

Există viaţă pe Marte?

Misiunea NASA pe Marte a scos la iveală  dovada existenţei unor forme de viaţă pe aceasta planeta. Metanul descoperit în atmosfera ei provine dintr-o sursă neidentificată până acum.

Acest gaz, metanul, provine de la organisme vii pe planeta noastra, ceea ce este posibil şi pe Marte.  Aceste descoperiri făcute de Curiosity au fost discutate de experţii în domeniul geofizicii la o conferinţă de profil organizată în San Francisco, SUA.

Experţii au analizat timp de 20 de luni informaţiile provenite de la Curiosity. Totuşi, e bine de ştiut că metanul este la un nivel mult mai mic decât se aşteptau ei. Cercetătorii credeau că vor detecta pe Marte o cantitate dublă de metan provenită din procese precum descompunerea prafului şi a materialelor organice aduse de meteoriţi.

In imaginile transmise de Curiosity, cercetătorii au descoperit ceva deosebit de obişnuitele pietre rosii-portocalii, tipice. Pentru a-şi explica „ciudatenia”, roverul a folosit un laser de la bord pentru a cerceta compoziţia chimica a meteoritului care a fost numit „Egg Rock” („Piatra Ou”). Analiza chimică sugerează că acesta conţine fier şi nichel, dar şi fosfor şi pare să provină din miezul unei structuri din centura de asteroizi. Cercetătorii spun că aspectul întunecat, neted si lucios, dar şi forma sfericăle- au atras atenţia când au vazut imaginile realizate.

Un fapt deosebit de important a fost şi  identificarea, cu ajutorul unui instrument de tip radar aflat pe o sondă spaţială de pe orbita lui Marte, a unei formaţiuni care pare a fi un lac sărat de mari dimensiuni, aflat sub gheaţă şi localizat la polul sudic al planetei, acesta fiind un posibil habitat pentru microorganisme. Rezerva de apă identificată, cu un diametru de 20 de kilometri, în forma unui triunghi cu vârfurile rotunjite, localizată la circa 1,5 kilometri sub gheaţă, reprezintă primul depozit de apă lichidă descoperit pe Marte. Cercetătorii spun că ar putea dura ani întregi să verifice dacă există organisme vii în acest depozit de apă asemănător unui lac subglaciar de pe Terra, probabil cu ajutorul unei misiuni care să poata fora gheaţa pentru a analiza apa de dedesubt.