”Scriem în timpul liber. În general, timpul liber este atunci când eşti obosit. Rezultă o literatură de oameni obosiţi, asta e literatura secolului nostru”, afirma García Márquez într-un interviu din anul 1993. Cum Marquez a fost ziarist, ziarist în Columbia tinereții sale, în plin haos politic, într-o vreme în care presa se făcea fără atâtea pretenţii (false) de obiectivitate jurnalistică dar cu pasiune şi, în fond, cu mai multă onestitate, tind să cred că așa se întâmpla în presa columbiană de atunci, și se întâmplă și acum, în România.
Deasupra acestei ”oboseli”, aproape patologice, plutește acum, poate cea mai dură și grea întrebare: de ce mor atît de mulți oameni în ATI-urile din România, comparativ cu alte țări?
”Acum, că USR-PLUS a produs și un program de sănătate, spune Alina Mungiu, trebuie să spun răspicat că programul lor e periculos pentru sănătate, iar în eventualitatea că acesta ar fi un minister cerut de ei riscurile ar fi mai mari decît oricînd în ultimii zece ani pentru sistemul și așa greu pus la încercare. Nu că PNL sunt vreo bucurie – cînd au venit la guvernare s-au repezit imediat să deschidă un canal la bani publici pentru sectorul privat, dar măcar ce au pus pe hîrtie e mai adecvat și mai prudent ca USR. ”
Nici nu apuc să citesc textul până la capat, că primesc un e-mail de la o prietenă:  ”Trist,  foarte trist… cum să nu fie infecții nosocomiale in spitale ne-renovate de 30 de ani? Și ne mirăm de numarul mare de morti. Pai, odata intubat e o chestiune de noroc chior să trăiești, pentru ca, in principiu, pacientul este condamnat la infectii spitalicesti. Nu vor sa vorbească doctorii, dar mulți decedați de Covid sunt de fapt infectați in spitale… Eu am avut caz in familie. Operat 5 ore de anevrism la inimă, operație reușita impecabil, dar a ieșit cu infecție din spital. Nu apărea nimic in fișă. A murit din cauza infecției…Actuala criză a scos ce era mai mizerabil in societate și a pus pe masă o radiografie a fiecarui stat. La noi s-au perpetuat neglijenta si dispretul față de plătitorii de impozite, sărăcia si lipsa de cultura sanitară și de prevenție. Avem mulți, foarte mulți bolnavi care se duc la doctor, doar când nu se mai poate face nimic, prost hrăniți, netratați. Avem o groază de oameni cu probleme, cu dantura distrusă , factor de mare risc pentru sănătate. Oameni lipsiți de minime condiții de trai, care sa le asigure condițiile sanitare: procent inadmisibil de ridicat al folosirii latrinelor, mâncare pe sponci, băutură proastă, la greu…”
Cred că este o vină a clasei politice, in totalitate. Aruncatul pisicii de la un partid la altul a devenit sport național.”
Iar dacă ne uităm peste fondurile alocate sănătății, ne cutremurăm! 524 de euro pe cap de locuitor în România, față de 4627 în Germania. E încă una, poate cea mai teribilă explicație de ce la ATI în Germania mor din totalul bolnavilor de Corona 23%, iar restul se vindecă, în vreme ce în România mor, practic, majoritatea din cei internați.