Două familii plecate în străinătate la muncă au reuşit să economisească suficienţi bani încât să ridice o casă de dimensiuni mai mari pentru ele şi copii lor, însă s-au lovit de aparatul birocratical Primăriei Bistriţa care de 24 de luni, îi plimbă pe drumuri şi le solicită noi şi noi documente pentru un imobil pe care doresc să îl construiască pe strada Năsăudului.

”Mă numesc Vasile Varvari, am lucrat 25 de ani în străinătate, doamna se numește Opriș și soțul dânsei e tot în străinătate. După mulți ani, noi am vrut să facem ceva pentru noi și copiii noștri. Eu am trei copii. Am găsit proprietatea respectivă (de pe strada Năsăudului nr. 8 -n. a.) și am apelat la specialiști să ni se realizeze o construcție.

De aici încolo eu nu văd … Nu e nicio construcție waw, mare … nu găsesc… probabil trebuie să îmi spuneți dumneavoastră …. De doi ani de zile, noi încercăm să obținem un certificat de urbanism, un aviz, un … fără sens. Probabil dumneavoastră trebuie să ne lămuriți. Eu nu pot să acuz o nouă administrație care probabil vede lucrurile altfel. Pe vechea administrație pot. Așteptarea mea e să fac ceva. După 25 de ani de străinătate, copiii mei o avut tată, dar fără tată. E simplu. Ce să vă spun altceva?”, a spus cetățeanul respectiv.

Arhitecta Marcela Tamaş explică

Arhitecta Marcela Tamaş, responsabilă cu realizarea proiectului, a clarificat faptul că în data de12 august 2019, s-a depus o cerere cu privire la realizarea unei construcţii P+2+Mansardă sau etaj retras conform prevederilor PUG din acea zonă.

”PUG-ul prevedea o astfel de realizare. În 2 septembrie 2019 i s-a răspuns beneficiarului că i se restituie documentația respectivă în vederea solicitării unui PUZ. Având în vedere că beneficiarul cerea ce era prevăzut legal, a fost ciudată restituirea respectivă”, a spus Marcela Tamaș.

Cu toate acestea, proiectanţii au luat hotărârea de a analiza problema în profunzime ”pentru că strada Năsăudului e una principală a orașului”.

”Eu consider orașul ca și casa noastră. Avem străzi principale, care pot însemna camera de zi, de primire, avem dormitoare, care înseamnă toate cartierele de locuit, avem bucătării, care înseamnă toate zonele industriale sau tot ce derivă din treaba asta, și am avea și debarale în care am pute face parcări, cum fac orașele mari, la intrare sau ieșire din oraș, care nu sunt specifice pentru locuirea respectivă. Având în vedere că str. Năsăudului face parte dintr-o zonă mai de prestanță, am zis să o studiem mai detaliat.

Dacă ne întoarcem la detaliul de sistematizare, toată zona respectivă prevedea blocuri, fiind lăsate doar trei case de-a lungul străzii acesteia – așa a fost atunci, erau anumite prescripții cu demolările fiind case sănătoase la vremea aceea, aveau niște indicații – ciudat mi s-a părut că sistematizarea de la vremea respectivă nu cuprindea extinderile și întregirea frontului străzii.

Mi s-ar fi părut normal ca strada respectivă, care începe cu un P+10 și se termină cu un P+8, are P+4 de-a lungul ei, să nu aibă trei găuri sau știrbituri, dar am spus că poate se pot rezolva în timp. Problema aceasta așteptam să o rezolve PUG-ul aprobat și care, spre suprinderea mea, a lăsat locuințele respective”, a explicat Marcela Tamaş.

Tamaş: „Proiectul a fost anunțat, au fost două panouri în care se arăta ce vrem să facem acolo”

Marcela Tamaş a mai adăugat faptul că în momentul în care se analizează UTR, este nevoie de raportarea la o zonă generală cu aceleaţi probleme.

”Într-o zonă în care am și case și blocuri, și P+8, și P+4, și 5 case, nu e un confort pentru toată lumea. Blocurile înalte atrag comerț și alte probleme. Am considerat că putem analiza treaba și să vedem cum ar putea ca lucrurile să deranjeze cât mai puțin pe toată lumea din jur.

I s-a cerut beneficiarului să facă un PUZ. În 2019 a depus o cerere pentru realizarea PUZ, ceea ce înseamnă mai mult decât o parcelă, dar acolo nu exista decât parcela respectivă pentru că parcelele învecinate au deja imobile P+4 sau P+6 asupra cărora nu se putea interveni să le micșorezi înălțimea sau le-o mărești. Ele, în momentul de față, rămân așa cum cum sunt.

Ideea, din punctul nostru de vedere, a fost pentru întregirea frontului pentru că casa care era acolo și care avea și niște brazi. Casa de acolo era la fel de înaltă cum o propunem și noi în momentul de față, doar că masivitatea ei era demisol, parter și un acoperiș foarte înalte. Noi am aliniat imobilul respectiv la alineamentul străzii. Parcela era de 667 de mp. Ideea de la care s-a pornit la PUZ-ul respectiv a fost P+4, dar care nu e în PUG. Conform legii, ca să se schimbe datele din PUG inițial, trebuie alt PUG.

Studiindu-se parcela, s-a ajuns la concluzia că un P+2 cu masardă sau etaj retras ajunge la înălțimea respectivă. P+3 presupune aceeași înălțime ca P+2 cu etaj retras sau P+2 cu mansardă care pot ajunge la o înălțime destul de mare. La P+3 , propus de noi, am considerat că, decât să fie o stradă știrbită, mai bine un aliniament, o arhitectură care să intre în contextul străzii și care să ne ajute la o imagine a străzii mai adecvată.

S-au luat toate avizele necesare și s-au studiat toate deranjamentele care ar putea apară vizavi de vecinătăți. Cu Poliția s-au stabilit niște circuite care să nu deranjeze nici strada Năsăudului, nici aleea care aprovizionează parcările. Strada Năsăudului va intra în modernizare și va avea 4 benzi și pistă de biciclete. Funcțiunile nu deranjează fiind specifice zonei. Avem spațiu verde 30%, spațiu de joacă, parcări. Beneficiarul a dorit ca 6 parcări să fie la subsol.

Proiectul a fost anunțat, la fața locului au fost două panouri în care se arăta ce vrem să facem acolo, plus discuțiile pe care le-am avut cu oamenii din zonă. Sigur că ei nu ar vrea să se facă nimic. De ce să se facă? Majoritatea însă nu au avut nimic împotriva construcției respective”, a spus Marcela Tamaș.

Marius Bălan, prezent de altfel la discuţii, a solicitat administraţiei să lase oamenii să construiască, deoarece, în opinia acestuia, clădirea respectivă respectă condiţiile de urbanism din zonă.