Drumul pornit din Bistriţa-Năsăud, acela care uneşte întreaga ţară, respectiv „Via Transilvanica”, a fost inclus în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, PNRR.

Acesta este astfel singurul proiect al societăţii civile care este menţionat în varianta publicată de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

42 de milioane de euro solicitate de Asociaţia Tăşuleasca Social

Asociaţia Tăşuleasca Social a solicitat 42 de milioane de euro pentru realizarea de puncte de respiro şi case de oaspeţi.

”Am fost foarte bucuros când am văzut că în coverul PNRR este trecută Via Transilvanica și alte proiecte mature din societatea civilă. La nivel național este singurul proiect menționat cu numele lui, după care urmează alte proiecte mature din societatea civilă.

Marea noastră bucurie este că acest proiect a plecat din Bistrița-Năsăud. Este terminat în 6 județe. Al șaptelea județ este Caraș-Severin. Îl începem acum și se lucrează. Avem deja 800 de km de drum amenajat pe care se poate merge. La final va avea 1.400 de km”, a spus președintele Asociației Tășuleasa Social, Alin Ușeriu, în ședința Colegiului prefectural.

Din suma de 42 de milioane de euro care au fost solicitaţi prin intermediul PNRR, aproximativ 25 de milioane de euro ar trebui să fie utilizaţi pentru macadam, o ”fundație de 50 de cm din piatră, cu o cale de rulare numai din piatră spartă, fără asfalt, fără să afecteze mediul și care trebuie să fie rezistentă în timp, practicabilă de cei care merg cu bicicleta sau cu calul”.

”Dacă noi vom putea folosi acest drum 8 luni în loc de două luni pe an, va fi de relevanță internațională în scurt timp. Dacă va fi macadam, adică un fel de pietriș, va fi mai ușor să înaintezi pe el și atunci când plouă.

Acum sunt multe zone cu noroi, în care se fac exploatări și nu poți merge mai departe din cauză că nu are infrastructura necesară. Am găsit în Polonia un proiect din care ne-am inspirat.

Macadamul, pe toată suprafața, costă circa 25 de milioane de euro. O dată la 25 de km trebuie să fie un loc de refugiu, în sat sau oraș, și mai sunt zone unde nu avem cazare. Așteptăm un număr mare de drumeți și avem nevoie de locuri de cazare și ne gândim la case de oaspeți”, a spus Alin Ușeriu.

Via Transilvanica, traversată de peste 1.500 de oameni

Resursele deja esistente, precum şi patrimoniu natural și rural, care este ”foarte ușor de scos în evidență și de pus în valoare fără alte investiții”, reprezintă puncul forte al Via Transilvanica, care a fost traversată până în prezent de peste 1.500 de persoane.

Drumul de faţă este amintit şi de către agenţiile de turism internaţionale, iar Alin Uşeriu cere autorităţilor locale să susţină înfiinţarea în judeţ a unui număr crescut de puncte gastronomice locale.

De asemenea, în perioada următătoare şi Bistriţa va fi inclusă în traseul Via Transilvanica pentru ca oamenii să poată vizita şi vechiul burg săsesc, bucurându-se astfel de tot ce are de oferit acesta.

”Din Livezile să intrăm prin Bistrița și să ieșim pe undeva pe la Budacu de Jos tocmai pentru că fluxul mare de oameni care parcurge drumul va depăși capacitatea de cazare de la Petriș, Jelna sau pe unde trece în acest moment”, a spus Alin.

Autorizaţie naţională

Pentru realizarea acestor obiective până în anul 2026, aşa cum este prevăzut în PNRR, Asociaţia Tăşuleasa Social este de părere că are nevoie de o autorizaţie de construire a cărei emitere din partea Ministerului Transporturilor, să fie la nivel naţional, precum şi de anumite reglementări concrete în domeniul cadastrului.

De asemenea, Asociaţia consideră necesară şi simplificarea procedurilor birocratice actuale, existând astfel riscul ca nu doar Tăşuleasa Social să nu poată utiliza banii europeni, ci nimeni altcineva.

”Via Transilvanica a demonstrat că se poate. Până acum, noi am folosit pentru acest proiect național, de relevanță internațională deja, un pic mai mult de 1 milion de euro. Nu cred că este vreun loc în care să fie investit mai bine 1 milion de euro decât în Via Transilvanica.

Deja am sculptat peste 300 de tone de andezit de la Măgura Ilvei care sunt împrăștiate de-a lungul țării și au valoare de opere de artă și de patrimoniu. Eu cred că acesta este viitorul țării, să facem din ce avem cât mai repede și cum putem să dăm o valoare adăugată”, a spus Alin Ușeriu.

”#MAI puternici împreună”

Prefectul Dolha, cel care a spus că „Via Transilvanica” este un „proiect etalon al României”, i-a oferit lui Alin Uşeriu un tricou pe care scrie ”#MAI puternici împreună”.

”Drumul amenajat prin eforturile lui Alin Ușeriu, ale voluntarilor Tășuleasa, cu efortul multor sponsori, Via Transilvanica, are șanse uriașe de a prinde finanțare (oricum e în documentele de negociere cu Bruxelles-ul) prin PNRR. Se pliază perfect pe cerințele programului, e considerat un proiect matur de mare succes si e dat exemplu de bune practici”, a spus prefectul.