Cu toate acestea, Florin Cîțu, fost ministru al Finanțelor, a ținut să facă precizări cu privire la măsurile adoptate:

„La trecerea dintre ani doresc să vă mulțumesc că împreună am fost o echipă în 2020. Un an greu pentru România.

 Tot ce am făcut la Ministerul de Finanțe s-a bazat pe două lucruri: profesionalism și transparență. V-am promis că nu voi permite prăbușirea economiei și așa am făcut.

Acum, din noua mea poziție de prim-ministru, vă promit că eu și echipa mea vom face totul ca economia să se relanseze în 2021 ”,   a subliniat premierul Cîțu.

În ședinta de Guvern de miercuri, 30 decembrie, când reprezentanții CNS Cartel Alfa pichetau deja  sediul Ministerului Muncii, au fost aprobate mai multe acte normative. Printre acestea, se numără scutirea pentru o perioadă de 90 de zile de la plata impozitului specific pentru domeniul HoReCa, cel mai afectat sector de pandemie, eșalonarea simplificată a impozitelor si taxelor restante pe o perioadă pe 12 luni, fără garanții și grafic de rambursare la alegerea debitorului, care poate fi solicitată până la data de 31 martie 2021, scutirea de TVA, cu drept de deducere pentru livrările de teste și vaccinuri împotriva COVID-19.

De asemenea, a fost prelungită una dintre măsurile mult așteptate de românii afectați de criza economică. Persoanele fizice și juridice au posibilitatea de a solicita creditorilor suspendarea plății ratelor de capital, dobânzilor și comisioanelor până la data de 15 martie 2021.

Ce se va întâmpla cu salariile și pensiile românilor

În ceea ce privește legea salarizării, legea pensiilor, premierul Cîțu spune că plafonarea salariilor din administrație înseamnă o economie la bugetul de stat în valoare de 12 miliarde de lei, iar  amânarea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, președinți şi vicepreședinți de consiliu județean înseamnă un plus la buget de 600 de milioane de lei.

Totodată , neindexarea în anul 2021 cu rata medie anuală a inflației a pensiilor de serviciu, pensiilor militare de stat și indemnizațiilor pentru limită de vârstă ale parlamentarilor înseamnă pentru statul român o economie de 400 milioane de lei.