Pandemia au încetinit considerabil obiectivul OMS de eradicare a acestei boli ,hepatita virală C, la nivel internațional până în 2030. În România, efectele negative se văd, în primă fază, în numărul persoanelor testate și diagnosticate în ultimul an. A doua fază ar fi numărul românilor înscriși pentru tratament în programul destinat pacienților cu hepatită C. Doar o treime din cei peste 17.500 de pacienți posibili, pentru care există bugetare, au accesat schemele de tratament existente. Programul a fost prelungit de autorități cu două luni, până la 31 martie 2021.

A avut loc evenimentului de presă  „HelpC – Drumul spre eliminare încotro? Efectele pandemiei COVID-19 și situația actuală”. Acesta a fost organizat online de APAH-RO miercuri, 03 martie, și au participat autorități publice și medici specialiști. În cadrul întâlnirii au fost discutate aspecte legate boală și de tratamentul acordat.

„În opinia noastră, trebuie să ne concentrăm eforturile pe trei direcții: îmbunătățirea procesului de testare, asigurarea accesului la tratament și alinierea României la cele mai noi scheme de tratament. În privința testării există mai multe soluții pe care este necesar să insistăm: campaniile publice și/ sau private, dar mai ales diagnosticarea cu ajutorul medicilor de familie. Legat de accesul la tratament, principala îngrijorare privește programul cu interferon free pentru pacienții cu hepatita virală C.

Apelul nostru către autorități este să nu există întreruperi între contractele cost-volum-rezultat,pentru pacienții cu hepatita virală C, așa cum s-a întâmplat anii trecuți.

„Fie că se prelungește actualul contract, fie că autoritățile vor semna altul în cel mai scurt timp, asigurarea continuității trebuie să fie un obiectiv prioritar. Cea de-a treia direcție, dar nu ultima, pe care o susținem are în vedere folosirea celor mai noi molecule în tratamentul pacienților cu hepatita virală C prin trecerea la medicamentele de ultimă generație, pangenotipice o dată cu noul contract. Majoritatea țărilor din UE a adoptat ultimele tipuri de medicamente și considerăm că și românii au acest drept. Pentru pacienții cu hepatită B sau B plus Delta, prin asigurarea cadrului legislativ necesar, este nevoie de acces la studiile clinice, respectiv noile terapii, de îndată ce acestea au fost aprobate de Agenția Europeană a Medicamentelor,” a declarat Marinela Debu, președinte APAH-RO.

„Odată ce legea bugetului a fost promulgată, a fost deschisă calea pentru demararea negocierilor pentru  noi contracte cost-volum-rezultat,  această  acţiune reprezentând prioritatea noastră în privința hepatitelor. Vom face tot posibilul să evităm perioadele  de pauză. De asemenea, analizăm oportunitatea introducerii medicamentelor pangenotipice în cadrul noilor contracte. La APAH-RO este membră sfârșitul lunii martie, vom putea reveni cu mai multe răspunsuri”,  a precizat Adrian Gheorghe, președinte CNAS.

Totodată asociația solicită autorităților difuzarea mai multor informații de interes public pentru pacienții cu diferite afecțiuni hepatice privind necesitatea vaccinării. Acest lucru este necesar în special în cazurile grave ale bolilor hepatice. Sub sloganul ”Continuitate și perseverență împotriva bolilor virale”, APAH-RO pune la dispoziția pacienților mai multe canale de comunicare.