Elena Mateescu, directorul Agenției Naționale de Meteorologie, a declarat la Digi24 că temperaturile din această lună au depășit recordul din decembrie 1982.

„Înregistrăm o abatere termică pozitivă de 3,5 grade față de normalul climatologic al unei luni decembrie în țara noastră, în 1982 am înregistrat 3,4 grade. Această abatere va mai crește având în vedere ce se va întâmpla până la finele acestei luni.(…) Luăm în considerare și estimările centrului britanic de meteorologie care în fiecare an face o estimare pentru anul următor. Pentru 2021 estimează ca și acest an să se alăture la anii cei mai călduroși din istorie, cu o abatere termică pozitivă de 1,03 grade Celsius față de perioada preindustrială. Așadar tendința e evidentă, creșterea de temperatură e semnificativă și nu numai vara.”

Dacă va continua seceta, multe culturi vor fi afectate grav. Într-o iarnă fără zăpadă agricultorii au toate motivele să fie îngrijorați.

Căldura neobișnuită din timpul zilei afectează cel mai mult culturile din câmp, care la această dată ar fi trebuit să hiberneze protejate de un strat de zăpadă.

„Grâul se poate vedea ici-colo cum a fost afectat de rugină; frunzele se usucă şi sunt înlocuite. Credeam că e de la erbicare, dar nu, este de la temperaturile nefireşti şi lipsa stratului de zăpadă care ar fi protejat faţă de extreme. Fiind timpul mai cald, este invazie de dăunători. Noi am respectat rotaţia culturilor şi suntem mai bine, însă prin alte părţi este prăpăd”, spune un agricultor buzoian.

Vremea caldă de la mijlocul iernii derutează pomii fructiferi şi viţa-de-vie, care tind să înmugurească mai devreme, înainte să treacă pericolul îngheţului. Schimbările bruşte de temperatură, în ianuarie sau februarie, ar putea cauza dispariţia mugurilor şi implicit compromiterea culturilor.

Din cauza temperaturilor exterioare extrem de ridicate din decembrie şi ianuarie, viaţa plantelor, care ar trebui să se afle iarna în etapa de repaus, este dezechilibrată. Teoretic, abia în primăvară ar trebui să ajungă în faza de pornire în vegetaţie, apoi de înflorire.

 ”Sunt derutate fenofazele plantelor; practic nedelimitarea anotimpurilor aşa cum era cândva face ca unele plante să pornească în vegetaţie, să iasă din starea de repaus. Vedem verdeaţă pe câmp pentru că ierburile încă nu au murit. Pe lângă acestea, se conservă foarte bine dăunătorii. Aceştia se păstrează bine la temperaturi ridicate şi dacă nu vom avea îngheţ vom fi nevoiţi să aplicăm multe tratamente pentru combaterea lor”, susţine un horticultor cu experiență.

Potrivit cercetătorilor, o plantaţie care a intrat în vegetaţie iarna şi apoi a fost lovită de îngheţ poate să se usuce complet sau să aibă pierderi mulţi ani la rând.

Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România, a avertizat:

 „Chiar dacă fenomenele extreme nu pot fi contracarate în totalitate, mai multe investiții în infrastructură și modernizarea acestui sector ar face ca agricultura românească să nu mai fie meteodependentă în business.”