Cătălin Tolontan arată că „Libertatea” a cerut de la Institutul Național de Statistică statistica pe această perioadă lungă.

Cum s-a ajuns la aceste cifre și în ce măsură o să putem reveni la o normalitate fragilă încercăm să aflăm din ceea ce a scris profesorul Vasile Ghețău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române și profesor asociat la Facultatea de Sociologie a Universității București.

Profesorul Vasile Ghețău a încercat de nenumărate ori să atragă atenția asupra ratei demografice din România, care este în scădere:

„Intrăm în cel de-al 30-lea an de degradare a situației demografice. Graficul ar trebui să fie pe birourile demnitarilor Statului Român,”a spus  prof. Vasile Ghețău în 9 decembrie 2018. În acel an nu aveam habar că o să fie vreodată pandemie.

La 28 decembrie 2020, într-un studiu publicat pe contributors.ro, „ Un sfârșit de an cu accentuarea recrudescenței mortalității prin Covid-19” profesorul arată că:

„Privind în urmă în publicațiile demografice ale INS găsim un număr de decese de 27 de mii doar în lunile ianuarie 2000, decembrie 2003 și ianuarie 2019, luni de iarnă în care condițiile meteo își pun vizibil amprenta pe mortalitatea populației. Cel mai mare număr de decese în luna octombrie s-a înregistrat în anul 1997 – aproape 24 de mii. Ascensiunea considerabilă a numărului de decese în luna octombrie ridică in mod firesc întrebarea cum și prin ce mecanism s-a produs majorarea. Nu am putea vorbi de impact al vremii, dar putem vorbi de două potențiale surse. Numărul de decese provocate de virus s-a majorat semnificativ în luna octombrie, ajungând la 2140 (1204 în luna anterioară) iar proporția în ansamblul deceselor a ajuns la aproape 8 la sută, valoare care confirmă o contribuție în progres a deceselor prin virus la creșterea numărului total de decese. Sursa majoră a creșterii numărului de decese nu poate fi însă decât creșterea mortalității prin alte cauze de deces în contextul marilor dereglări, disfuncționalități și restricții la internări și tratamente în spitale. Nu ar trebi să subestimăm efectele psihologice negative ale măsurilor restrictive, ale izolării îndeosebi, în agravarea unor patologii.”

Pentru ceea ce va urma, în contextul vaccinării populației, domnul profesor redă declarația făcută la 9 decembrie de Anthony Fauci, directorul Institutului Național al Alergiei și Bolilor Infecțioase din SUA, numit recent consilier medical șef în probleme de politici de sănătate publică asupra pandemiei Covid-19 în administrația Biden:

 „Să admitem că vom avea 70 la sută, 80 la sută din populație vaccinată. Dacă facem asta, dacă o facem destul de bine în al doilea trimestru al anului 2021, atunci, la sfârșitul verii, în al treilea trimestru, am putea avea destulă imunitate colectivă care să protejeze societatea noastră când ajungem la sfârșitul anului 2021, putând să ne apropiem foarte mult de un anumit grad de normalitate care să fie apropiată de cea dinainte” (trad. VG).

Tot în contextul vaccinării, profesorul Vasile Ghețău semnalează o problemă la care doar viitorul ne va oferi un răspuns. Nu se cunoaște încă  probabilitatea riscului ca o persoană vaccinată și imună să devină purtător de virus, asimptomatic, și să transmită virusul la alții.  La această întrebare, știința nu are răspuns, în pofida imenselor eforturi ale celor care au creat vaccinurile.