Astfel a comentat presa bulgară viitoarea schimbare a șefului ambasadei ruse la Sofia. Noua ambasadoare, Eleonora Mitrofanova, fostă șefă a Rossostrudnichestvo, urmează să înceapă munca în februarie, scrie corespondentul „Novaia Gazeta”, Genadi Gabrelian, special pentru ediția rusă a Radio „Libertatea” într-un material prezentat fără intervenții editoriale. Momentul numirii sale este legat de viitoarele alegeri parlamentare din Bulgaria din data de 4 aprilie și de încercările Kremlinului de a ajunge la un punct de cotitură în relațiile ruso-bulgare. Între timp, dacă analizăm manevrele Moscovei în Bulgaria din ultimii ani, aceste încercări devin mai intense și mai diverse.

„Soft power”

Relațiile actuale dintre Rusia și Bulgaria sunt paradoxale. Pe de o parte, din toamna anului 2019 până la sfârșitul anului 2020, cinci diplomați ruși au fost expulzați pentru spionaj, inclusiv pentru încercarea de a recruta un șef al unuia dintre serviciile de informații din Bulgaria, după cum a anunțat prim-ministrul Boiko Borisov. Acesta este un număr fără precedent pentru orice țară europeană, ca să nu mai vorbim de un fost stat „frățesc”. În timpul mandatului de ambasador al lui Anatoli Makarov – trei ani și jumătate – a existat de asemenea o punere sub acuzare în lipsă de către Parchetul din Sofia pentru trei ofițeri GRU, în încercarea de a-l ucide omul de afaceri bulgar Emilian Gebrev cu otravă Noviciok.

Pe de altă parte, Kremlinul continuă încercările de a convinge lumea că Rusia este foarte apreciată în Bulgaria. De exemplu, un sondaj recent realizat de Rossotrudnichestvo în primele 10 țări din lume în care „Rusia este cea mai iubită” a clasat Bulgaria pe locul nouă, după Ucraina și înaintea Chinei (primele trei state au fost Tadjikistan, Serbia și Armenia). Dar apoi a existat o indignare: portalul bulgar de știri faktor.bg a spus că sondajul e „fals”. Nu este clar, notează jurnaliștii bulgari, ce audiență acoperă, cum s-a desfășurat și cât a durat.

Se așteaptă ca ambasadorul Mitrofanova să promoveze activ ideea că Rusia este o putere de frunte în Balcani și, prin urmare, Sofia trebuie să se conformeze cu ea. Șefa misiunii diplomatice, în vârstă de 67 de ani, fiica unui general KGB, absolventă a Facultății de Relații Economice Internaționale a MGIMO, are în spate o bogată carieră. Începând cu conducerea propriei firme de audit, ea a devenit ulterior deputat al primei Dume de Stat, auditor al Biroului Național de Audit, prim-adjunct al șefului Ministerului de Externe al Rusiei, apoi timp de șapte ani a fost reprezentant permanent al Federației Ruse la UNESCO , iar în 2017-2020 – coordonator al Rossotrudnichestvo.

Exact prin această organizație, scrie factor.bg, se desfășoară una dintre direcțiile activității de propagandă și spionaj a serviciilor speciale rusești, folosind Rossotrudnichestvo ca „umbrelă”. Diplomația rusă îi va cere ambasadorului Mitrofanova să consolideze influența rusă în Bulgaria înainte de viitoarele alegeri parlamentare. Mai concret, colega de an a ambasadoarei Mitrofanova la MGIMO, diplomatul bulgar Irina Bokova, fost director al UNESCO, „ar trebui să îi deschidă ușile la președinte, la Partidul Socialist Bulgar (BSP) și la alte organizații pro-ruse”.

Mitrofanova trebuie, de asemenea, să se dovedească a fi un „factor stabilizator pentru continuarea spionajului rus sub acoperire diplomatică”. Consiliul Atlantic din Bulgaria a menționat într-o declarație separată că „războiul hibrid rus împotriva Bulgariei a intrat într-o fază intensivă” și, prin urmare, noul ambasador va trebui să „organizeze interacțiunea cu instituțiile statului bulgar, societatea, structurile civile și misiunile diplomatice externe”.

Potrivit Consiliului, este deosebit de necesar să se monitorizeze activitățile Rossotrudnichestvo, care vor „consolida interacțiunea cu cetățenii bulgari și organizațiile bulgare, în special cu cele care formează opinia publică, traducând mesajele și poveștile rusești în limba publicului local”.„Autoritățile bulgare trebuie să oprească activitățile subversive ale acestui departament, deghizat în „soft power” și activitățile culturale și educaționale”, a spus Consiliul. Se admite ca diplomația culturală, egalitatea relațiilor economice, investiții etc. să se numească „soft power”, dar în limbajul de la Kremlin asta înseamnă corupție, pătrundere în structurile de informații, dezvoltare propagandistică a unui anumit teritoriu, a adăugat Hristo Ivanov, copreședinte al partidului de opoziție „Bulgaria Democratică”.

„Europa și Bulgaria sunt mai puternice cu Rusia”

Care este „publicul țintă” rus în Bulgaria? Kremlinul caută să sporească influența susținătorilor săi bulgari. În septembrie 2019, șeful Asociației naționale „Rusofili”, Nikolai Malinov, a fost acuzat de spionaj în favoarea Institutului rus de Studii Strategice și al Societății pentru Dezvoltarea Educației Istorice Rusești „Vulturul cu două capete”, dar câteva luni mai târziu a reușit să obțină la Kremlin din mâinile președintelui Vladimir Puțin un ordin al prieteniei pentru „merite deosebite pentru promovarea păcii, prieteniei, cooperării și respectului reciproc între popoare”.

Afirmația că 80% dintre bulgari împărtășesc sentimentele rusofile, ceea ce nu a fost dovedit în niciun fel, dar continuă să se învârtă în jurul resurselor specializate, se poate aplica numai grupei de vârstă de peste 65 de ani. Numărul acestor persoane, la sfârșitul anului 2018, conform statisticilor oficiale, era de 21% din populația totală. Potrivit lui Malinov însuși, există 35.000 de persoane pe listele sucursalelor rusofile din toată Bulgaria, adică jumătate de procent din populația actuală a Bulgariei.

Toamna trecută, rusofilii au făcut o încercare politică – Nikolai Malinov s-a înregistrat ca președinte al Partidului pentru Renașterea Patriei. În țara noastră, a spus el, a apărut un partid al cărui slogan este „Europa și Bulgaria sunt mai puternice cu Rusia”, iar mișcarea „Rusofili”, a mai arătat el, „va continua să se concentreze pe cooperarea cu Rusia în domeniul culturii, încercând să menține un echilibru între activitățile socio-politice și culturale și educaționale”.

Programul „Renașterea Patriei” arată că exact în Rusia se „concentrează o masă critică a valorilor tradiționale ale lumii creștine”. Dacă nu construim o alianță politico-militară cu Rusia, spune Malinov, Europa și Bulgaria nu vor putea face față afluxului de migranți și erodării valorilor creștine. El a adăugat imediat că „Bulgaria ar trebui să participe în structurile politice, dar nu în structurile militare ale NATO”, iar linia principală a partidului în politica externă va fi „eurocontinentalismul”, spre deosebire de „euroatlantism”.

Acum, cu câteva luni înainte de alegeri, Malinov recunoaște că „el nu vede forțe rusofile nici în acest parlament, nici în următorul”. Până în prezent, sondajele de opinie acordă un prim loc încrezător la viitoarele alegeri partidului de guvernământ GERB (Cetățeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei), în timp ce socialiștii rămân pe locul doi.

Malinov a fost trimis în judecată pentru planuri de reorientare a statului bulgar de la un curs euro-atlantic la un curs pro-rus pentru partenerii ruși, cărora li s-a interzis intrarea în Bulgaria pentru zece ani în același caz. Andrei Klimov, secretar adjunct al Consiliului general al Rusiei Unite, președinte al Comisiei pentru prezidiul Consiliului general pentru afaceri internaționale, l-a invitat la Moscova pe Nikolai Malinov, care este încă în curs de anchetă și, prin urmare, cu restricții privind călătoriile în străinătate, la o „vizită de lucru” – „un exemplu important pentru alte forțe politice responsabile din Europa”. Dar de această dată Parchetul nu i-a permis lui Malinov să meargă la Moscova.