Oamenii din Covasna  cunosc bine scena. Natura nu poate fi mințită. Dă semnele ei, iar omul abia le deslușește, după ce distruge.

Janos Romanov, unul dintre reprezentanții comunității din Covasna, ne spune că respectivul cerb a avut noroc. Nu ar fi primul care se aruncă în apa lacului Pădureni.

„ Așa știm că în zonă sunt vânători.  Dacă au noroc scapă, dacă nu, vai de pielea lui!” (n.r. a  cerbului).

La acest moment, nu se poate spune cu exactitate, cine a organizat partida de vânătoare și dacă a respectat legislația în vigoare. Ministerul Mediului a fost solicitat de evztransilvania.ro, pentru un punct de vedere. Încă îl așteptăm.

Tot ce contează pentru oamenii din zonă este să rămână al Naturii ce se cuvine.

Covasna. „Cine e inima pădurii?”

Discuția cu oamenii din Covasna a demonstrat, încă o dată, că nicio grijă din cotidian nu se compară cu inima pădurii.

Pronunțate apăsat și lung, vocalele parcă sunt singurele metode prin care oamenii își strigă supărarea.

Si a lor nu este despre Covid, restricții de circulație. Ci despre inima pădurii.

„Cine e inima pădurii? Ce credeți că se întâmplă, dacă dispar cerbii, dacă ne batem joc de arii protejate? Vorbesc eu în numele comunității, pentru că știu mai bine limba română, restul vorbesc maghiara! Sunt zeci de drumuri la toate instituțiile statului și zeci de hârtii. Totul pentru a ne proteja zona! Nu luăm nimic noi după moarte. Natura trebuie să fie a tuturor!” , ne spune Janos Romanov. Sunt dezamăgiți. Autoritățile îi plimbă printre hârtii, printre rânduri. Le răspund cu dublu sens sau le spun, de cele mai multe ori, că sesizările  privind încălcarea normelor de mediu nu se confirmă. Rareori, se dau amenzi. Și atunci, după intervenția presei.

Un loc pentru fiecare

Comunitatea maghiară din Covasna pare cea mai aprigă apărătoare a mediului. În spatele acesteia,  nu e vreun ONG care să deruleze fonduri ori să susțină conferințe pompoase din clădiri reci.

Au făcut zeci de adrese la toate instituțiile cu rol de protecția mediului. Au cerut delimitarea lacului Pădureni pentru exploatare. Imaginile publicate de evztransilvania.ro,  nelocalizate de instituțiile de control,  arată că, în această zonă există o dezordine în faună, deloc favorabilă mediului.

Localnicii au patrimoniul lor. Pentru ei, lacul Pădureni înseamnă, înainte de agrement, pescuit, un loc de care aparțin.

Și încă au inocența să creadă în legătura tainică dintre cerb și om. Ei știu că apar în basme. Cerbii sunt simbol al vânătorilor iscusiți, însă, de data aceasta vor ca finalul poveștii să fie altfel: să fie cu un loc în Natură pentu fiecare.

În România, vânătoarea cerbilor este posibilă în anumite perioade ale anului.

Legea spune că trebuie să se producă fără ca aceasta să le producă suferințe sau să pună în pericol mediul, alte animale care sunt protejate de lege.

Potrivit ultimelor date ale autorităților, sunt autorizați 60 000 de vânători.

Suprafața parcului cinegetic este de aproape șase de milioane de hectare.

Un cerb costă între 550 și 8.000 de euro, în funcție de valoarea trofeului, un mistreț între 250 și 750 de euro,

Anual, în România sunt găsite mii de specii împușcate ilegal, din simplul motiv că străinii nu au în țara lor așa ceva. Prin urmare, vânătoarea se transformă într-o afacere dubioasă internașională.

Oamenii din Covasna spun că, dacă statul nu va interveni cu adevărat,  nu de silă sau  de teama presei, vom ajunge curând să rămânem fără  faună.  Impactul ar fi devastator pentru mediu.