Dominat de giganţii americani şi asiatici, Digitalul este ultimul bastion nereglementat din economia mondială şi Europa s-a săturat de această junglă. Uniunea Europeană şi-a prezentat marţi planul prin care încearcă să pună capăt derivelor giganţilor din domeniul digital acuzaţi că abuzează de poziţia lor dominantă şi că nu luptă destul contra conţinuturilor cu probleme, scrie Le Parisien.

Iată 5 întrebări pentru a înţelege mai bine bulversările pe care le-ar putea atrage pentru companii ca şi pentru utilizatorii finali.

Despre ce este vorba mai exact?

După ce au suportat decenii la rând ritmul Gafam (Google, Amazon, Facebook, Apple şi Microsoft), autorităţile europene se vor proactive.

Reglementarea serviciilor digitale („Digital Services Act” sau DSA) este o actualizare a Directivei de e-commerţ, din 2000, o vreme în care marii actori de astăzi nu existau, cei mai mulţi, decât în mintea fondatorilor lor.

Această legislaţie le oferea un fel de impunitate, permiţându-le să se refugieze în spatele unui statut de simplă gazdă de conţinut sau de date. Şi nu era posibil să sancţionezi vinovaţii decât după proceduri lungi cu amenzi adesea derizorii prin comparaţie cu mizele.

Adevărata schimbare de putere legislativă se bazează pe Reglementarea privind pieţele digitale („Digital Markets Act” sau DMA). Va crea reguli descurajatoare de la început, cu un control a priori al acţiunilor giganţilor.

Miza? Restablirea concurenţei şi o gură de oxigen pentru companiile inovatoare europene care ar vrea să obţină cote de piaţă de la titanii deja prezenţi.

Care este calendarul?

Prezentate în linii mari în această săptămână, cele două proiecte vor mai fi negociate timp de cel puţin un an cu Parlamentul European şi statele membre.

Suficient timp pentru ca lobby-urile cu rădăcini la Bruxelles – companiile, dar şi ONG-uri sau asociaţii – să facă unele retuşuri.

Secretarul de stat pentru domeniul digital, Cédric O, a vorbit miercuri despre un acord european definitiv pe cele două texte „în primul semestru din 2022”, în momentul în care Franţa îsi va asuma preşedinţia rotativă a Uniunii Europene.

Timpul presează, dar „această legislaţie are potenţialul de a schimba Internetul pentru o generaţie”, subliniază Raegan MacDonald, răspunzător de politica publică la Mozilla Corporation.

Cine este vizat?

Reglementarea pe piaţa digitală (DMA) are în vizor platformele „sistemice” sau „structurante”. Comisia Europeană nu le-a numit ca atare în texte.

„Cele care pun probleme se deosebesc prin puterea şi capacitatea lor de a influenţa piaţa. Sunt elefanţii din mijlocul torentului care nu numai că nu sunt luaţi de ape, dar le pot reorienta”, analizează Marc Bourreau, profesor de economie digitală la Telecom Paris.

„Chiar dacă se comportă rău cu datele noastre sau cu viaţa noastră privată, nimeni nu le părăseşte pentru că suntem prinşi între poziţia lor dominantă şi obiceiurile noastre”, adaugă el.

Aceşti giganţi depăşesc pragul de număr de utilizatori, de cifră de afaceri sau de valorizare bursieră fixat de Bruxelles.

Potrivit criteriilor date de executivul european, vreo zece se încadrează aici: cele 5 GAFAM, dar şi Snapchat, grupul Booking.com, gigantul chinez al comerţului online Alibaba, Bytedance (comapia mamă a reţelei sociale TikTok ), ca şi fabricantul coreean Samsung.

Care sunt mijloacele pentru a-i cuminţi?

„Toată lumea este binevenită în Europa. Dar este răspunderea noastră să decidem reguli pentru a proteja ceea ce este important pentru noi”, a insistat comisarul pentru Piaţa internă, Thierry Breton.

DMA şi DSA aduc un arsenal juridic descurajator şi mijloacele de a da cartonaşe galbene contravenienţilor.

Cele mai mari platforme vor trebui să dispună de instrumente suficiente pentru a modera conţinuturile pe care le găzduiesc şi să colaboreze cu autorităţile. Le va fi de acum încolo interzis să folosească algoritmi pentru a scoate în evidenţă informaţii false şi discursuri periculoase, chiar dacă trebuie să-şi scadă venturile din publicitate legate de acest trafic pe o reţea de socializare sau o platformă video.

„Vor trebui să fie mai transparente în publicitate şi în algoritmii care rămân opaci. Ele vor trebui să declare cine a plătit pentru campania publicitară şi care este publicul ţintă”, spune Raegan MacDonald de la Mozilla Corporation, o companie de softuri gratuite.

Ele vor trebui să notifice Comisia în legătură cu orice proiect de achiziţie a unei firme în Europa care ar putea împiedica apariţia unui adevărat concurent.

În caz de infracţiune privind concurenţa, amenzile vor putea merge până la 10% din cifra de afaceri.

În materie de conţinut ilegal online, amenzile vor putea ajunge la 6% din cifra de afaceri şi duce chiar la „interdicţia de a opera” pe piaţa europeană „în caz de nerespectare gravă şi repetată având drept consecinţă punerea în pericol a securităţii cetăţenilor europeni”.

Care vor fi consecinţele pentru utilizatorul final?

Miza reglementării este majoră şi ar trebui să modifice în profunzime viaţa de zi cu zi a internauţilor.

Legislaţia europeană ar trebui să facă reţelele sociale şi site-urile de Internet sau aplicaţiile mai puţin anxiogene făcând curăţenie în discursurile de ură şi terorism. Platformele vor trebui să fie şi mai reactive pentru a răspunde cererilor cetăţenilor cum ar fi suprimarea de conţinuturi.

„Nu se va rezolva totul perfect, dar este o etapă importantă”, îşi exprimă satisfacţia fundaţia Mozzila, militantă pentru un Internet mai neutru.

Apoi, platformele de e-commerce vor fi mai bine controlate în ceea ce privește promovarea unor produse abuzive pentru consumator. Motoarele lor de căutare şi algoritmii nu vor mai putea să arate în primul rând ofertele care le aduc mai mult profit. Un beneficiu evident dacă actorii se conformează şi ameninţarea funcţionează.

În sfârşit, concurenţa ar trebui să ducă pe termen mediu şi la preţuri mai bune la vânzările online.

https://www.leparisien.fr/high-tech/numerique-cinq-minutes-pour-comprendre-comment-l-europe-veut-dompter-les-gafam-16-12-2020-8414523.php