Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei pe 5 ianuarie 1859 şi domn al Ţării Româneşti pe 24 ianuarie 1859. Domnitorul a militat pentru puterea suzerană şi puterile garante și înfăptuirea unității constituționale și administrative.

Un bărbat de statură mijlocie, sincer și modest

Dimitrie Bolintineanu îl descrie, în volumul ,,Viața lui Cuza” ca fiind ,, „Un bărbat de statură mijlocie, însă arătos, cu o înfăţişare plăcută şi ademenitoare”.

Domnitorul Cuza era foarte sincer și modest. Evita, pe cât posibil, să se afișeze în public și nu-și dorea să facă avere. A.D. Xenopol în volumul XIII din ”Istoria Românilor din Dacia Traiană”, volum dedicat domniei lui Cuza, relatează că ,, El era foarte sincer, şi prieten adevărat; dar şi către cine nu-i plăcea, se arăta îndată, căci el nu ştia să se prefacă”.

În același volum, A.D. Xenopol reiterează cuvintele lui Dimitrie Bolintineanu, în care se arată că Domnul Cuza ,, a fost unul din domnii ce au ieşit din domnie, fără să fi făcut avere mare”.

Milostiv și cumpătat

Alexandru Ioan Cuza nu era adeptul luxului și trăia cumpătat. Mulți istorici povestesc despre milostenia domnitorului ce a fost ales în 1859 domnitor al Moldovei și Țării Românești. A.D Xenopol scoate în evidență despre omul Cuza că avea ,, o mare delicateță de simțăminte”.

Nu iubea munca și își bătea joc de cei din jurul lui

Despre Domnitorul Alexandru Cuza , Xenopol spunea că ,,deși era foarte inteligent, nu iubea munca și era prea nepăsător în legătură cu soarta lui. Îi plăcea mult a râde și a-și bate joc de acei ce-l mai de aproape, şi ţinea în seamă, prin o mare simpatie, pe acei ce primeau glumele lui. Aşa se făcu de el lăsă adeseori treburile pe mâinile oamenilor săi de încredere (…)”

Ca și om politic, Xenopol afirmă că era un iubitor al loviturilor neașteptate.

Cuza și femeile. Controverse

S-a scris despre Cuza că era un iubitor al jocurilor de noroc și un afemeiat. Bolintineanu dezminte aceste lucruri în ,,Viața lui Cuza”.

,,Se imputau domnului patima jocului. El nu mai juca alta decât jocuri ordinare cu amicii” (…) Nu a despărţit nici un bărbat de femeia sa; nu a făcut să plângă nici o mamă pentru fiica sa răpită”.

Chiar dacă nu era băutor, Cuza fuma exagerat și consuma cafea fără măsură. Gravele probleme la plămâni și inimă se găsesc în excesul de tutun și cafea.

Amana și soția sub același acoperiș

Alexandru Cuza s-a împărțit între soţia Elena şi amanta Maria Obrenovici. Soția lui a acceptat să-i crească copiii rezultați din relația cu Maria Obrenovici. Mulți istorici spun că adevărata iubire a lui Cuza a fost amanta sa.

Domnitorul a fost cucerit de frumusețea Mariei Obrenovici. „Femeie foarte frumoasă, cu un bogat păr negru şi ochi albaştri, ce făceau un contrast reuşit şi produceau un efect minunat”, este descrierea rămasă de pe urma frumoasei Maria Obrenovici.

Amanta domnitorului a ajuns să petreacă nopțile la Palat, sub același acoperiș cu soția lui Cuza.

După abdicarea lui Cuza și plecare în exil, Maria Obrenovici l-a urmat. După ce acesta, în 1870, domnitorul s-a îmbolnăvit, ,,femeia foarte frumoasă” l-a trădat, înșelându-l cu un apropiat al lui Cuza.

Cuza va rămâne una dintre cele mai luminoase figuri a istoriei românești. El a făcut cele mai multe reforme și a deschis modernizarea României.