NASA nu poate transmite comenzi în timp real roverului din cauza decalajului de 11 minute dintre Pământ şi Marte. Toate etapele premergătoare asolizării s-au derulat conform planului misiunii.

Perseverance a intrat în atmosfera marţiană cu o viteză de aproximativ 20.000 km/h, protejat de scutul termic. Pentru a decelera suficient şi-a aprins retromotoarele și pe urmă a eliberat paraşuta supersonică. La aproximativ 300 de metri altitudine, paraşuta s-a desprins și treapta de coborâre a roverului s-a activat. Roverul a căzut în gol, susţinut de un set de cabluri lungi de 6,4 metri. Treapta de coborâre şi cablurile s-au desprins de îndată ce roţile roverului au atins solul planetei Marte.

Când au observat pe monitoare primele imagini transmise de rover membrii echipei de control a misiunii au izbucnit în urale.

Perseverance este al cincelea rover trimis de NASA pentru a explora suprafaţa lui Marte, după Sojourner, Spirit, Opportunity şi Curiosity. Însă Perseverance este primul care va culege mostre de sol de pe Marte şi le va depozita la suprafaţa planetei. Acestea vor fi preluate de o misiune ulterioară şi vor fi aduse pe Pământ pentru a fi studiate. Sistemele de bord ale roverului funcţionează în parametri normali.

Misiunea roverului pe Marte

O altă particularitate a acestei misiuni este că roverul Perseverance a adus pe Marte şi un micuţ elicopter-dronă, Ingenuity. Elicopterul cântăreşte aproximativ 1,8 kilograme în gravitaţia terestră şi are dimensiunile aproximative ale unei cutii de şerveţele. Ingenuity însă va fi primul aparat de zbor construit de om care zboară în atmosfera unei alte planete.

Misiunea roverului Perseverance este căutarea urmelor străvechi ale vieţii pe Marte. Oamenii de ştiinţă au stabilitt că pe Planeta Roşie au existat odinioară mări, lacuri şi cursuri de apă. Acestea, alături de o climă cu temperaturi mult mai blânde decât în prezent, ar fi creat condiţiile optime apariţiei vieţii.

În urmă cu peste 3,5 miliarde de ani, un râu se vărsa printr-o deltă într-un lac ce acoperea craterul Jezero. Zona acestei foste delte a fost aleasă pentru asolizarea roverului. Echipa Perseverance este de părere că, dacă a existat într-adevăr viaţă în trecutul planetei Marte, în depozitele de sedimente ale acestei delte s-ar putea păstra molecule organice şi alte potenţiale urme de organisme microbiene.