Potrivit informațiilor noastre, nu au fost incidente la care să intervină forțele de ordine. Ambele comunități(n.r română și maghiară) au expus mesaje vehemente, la 101 ani de la unirea Transilvaniei cu România, stabilirea frontierelor Ungariei cu țările vecine.
Mihai Tîrnoveanu, președintele Asociației Calea Neamului, a transmis că s-a dorit blocarea acestui evemiment. Asociația Maghiară a Transilvaniei a cerut Primăriei Sfântu Gheorghe să nu autorizeze Marșul Trianonului, dar nu a existat vreun cadru legal care să conducă la acest lucru.
Iată ce a transmis Mihai Tîrnoveanu în deschiderea evenimentului din județul Covasna
Trianonul nu a fost un cadou dat românilor, ci voința poporului!
Mai exact, consfințirea juridică internațională a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, prin care Transilvania s-a reunit cu Țara Mamă. La aceste adunări autonomiste, pe care le consider anticonstituționale și antiromânești, pe lângă liderii Consiliului Național Secuiesc, participă desigur și numeroși lideri UDMR, inclusiv primarul din Sfântu-Gheorghe și presedintele Consiliului Județean Covasna. Sunt afișate bannere prin care se cere autonomia, steaguri ale Ungariei și ”ținutului secuiesc”. Le aduc la cunoștință tuturor acestor domni, tovarăși care visează la regiuni autonome maghiare, că degeaba plâng Tratatul de la Trianon. Marea Unire din 1918 a fost făcută de sutele de mii de români transilvăneni care au participat direct sau prin delegații lor la Marea Adunare de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, de trupele române victorioase din Primul Război Mondial, fiind definitiv petcetluită de Campania Militară din 1919 care a înlăturat orice urmă de împotrivire armată maghiară din Transilvania.
Cum influențează prevederile Trianonului după 101 ani
După 101 ani de la semnarea acestui document, menit să aducă pacea între țările învingătoare din Primul Război Mondial, efectele juridice pe care le produce sunt demne de consemnat în cronicile istorice.
Citește și cum a încălcat Ungaria legile internaționale, potrivit MAE
În perioada 2020-2021, prevederile Tratatului de la Trianon au fost invocate în instanță, în dosare cu un impact covârșitor pentru România: retrocederea din Munții Retezat-peste 10 000 de hectare de păşuni, păduri şi goluri alpine din Masivul Retezat s-au întors la statul român, după ce s-au invocat prevederile documentului semnat la 1920.
Află mai multe aici
sursă foto: Facebook Mihai Tîrnoveanu
