Acesta are rol doar consultativ, o procedură firească, specifică dezbaterii publice.

Despre acest lucru, premierul Florin Cîțu spune că este un act politic și că nu ia în considerare propaganda pe care o face această structură.

„ Un consiliu politic, cu membri plătiți din bani publici, dar fără vreun fel de răspundere pentru votul lor. Trebuie să știți și acest adevăr.

Cum credeți că o să fie avizul acestui consiliu politic? Vreau să comparați avizul de azi cu avizele date bugetelor care au distrus România în perioada 2017-2019” , precizează Cîțu.

Consilul Fiscal consideră că România are, în acest an, un buget credibil care menține în plan principal investițiile.

CES este un organism consultativ al Parlamentului și al Guvernului, din care fac parte inclusiv reprezentanții societății civile.

Astfel, a avizat negativ legea plafoanelor și proiectul de lege privind bugetul de stat pentru acest an.

Ordonanța de buget vizează neacordarea de vouchere de vacanţă, îngheţarea punctului de pensie în 2021 și eliminarea transportului gratuit pentru studenţi.

 Premierul Cîțu acuză CES de propagandă poltică. Când va fi votat bugetul pe anul în curs

Coaliția de guvernare a avut discuții aprinse pe tema bugetului. Unii miniștri au fost extrem de supărați din cauza fondurilor insuficiente alocate. De asemenea, pensiile, sporurile bugetarilor au fost mărul discordiei.

Președintele Iohannis i-a chemat la negocieri de două ori pe liderii coaliției, pentru a ajunge la un acord în ce privește bugetul public.

Anul acesta, se vor menține sporurile relevante. De asemenea, pensiile speciale ale parlamentarilor au fost eliminate. Premierul Cîțu a menșionat că legea va fi supusă aprobării imediat, după ultimele rectificări ale partidelor politice.

Proiectul de buget poate fi vizualizat aici

Ministerul Afacerilor Interne – 21,5 miliarde lei, cu 3,8% mai mult față de execuția 2020

Ministerul Agriculturii – 26 mld lei, cu 10% mai mult față de execuția 2020

Ministerul Apărării Naționale – 22,7 mld lei, cu 3% mai mult față de 2020

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – 1,9 miliarde lei, cu 24% mai mult față de 2020

Ministerul Culturii – 935 milioane lei, cu 11% mai mult decât în 2020

Ministerul Dezvoltării – 7,9 miliarde lei, cu 14% mai puțin decît în 2020

Ministerul Economiei – 6,5 miliarde lei, creștere cu 186%

Ministerul Educației – 28,5 mld lei, cu 0,81% în plus față de 2020

Ministerul Energiei – 1,1 miliarde lei, cu 85% mai mult

Ministerul Finanțelor – 5,4 miliarde lei, scădere de 2,5%

Ministerul Investițiilor – 2 miliarde lei, cu 11% mai mult

Ministerul Justiției – 4,7 miliarde lei, scădere de 1,5%

Ministerul Mediului – 1,4 milirde lei, creștere cu 24%

Ministerul Muncii – 53,7 miliarde lei, creștere cu 10%

Ministerul Public – 1,5 miliarde lei, creștere cu 2%

Ministerul Sănătății – 17,5 miliarde lei, scădere cu 11%

Ministerul Tineretului și Sportului – 543 milioane lei, creștere de 3%

Ministerul Transporturilor – 14,1 miliarde lei, cu 9% mai mult decât în 2020