Preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud şi totodată, preşedinte al Consiliului de Dezvoltare Regională Nord-Vest, Radu Moldovan, a declarat faptul că acesta preconizează un mare eşec al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, PNRR, din cauza faptului că procedurile aferente achiziţiei sunt extraordinar de greoaie în România, anumite licitaţii durând chiar şi ani de zile la rând.
”Legat de perspectiva PNRR, onor Guvernul României, prin domnul ministru Ghinea, a exclus consiliile județene din eligibilitatea pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În viziunea actualului Guvern, nu există consilii județene în România, nu există drumuri județene, spitale județene, nu există nimic din punctul lor de vedere.
Facem eforturi în continuare și presiuni ca Guvernul României și în special ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene să revină asupra acestei decizii, dacă nu, Uniunea Națională a Consiliilor Județene va face toate diligențele necesare către Comisia Europeană, Parlamentul European, Comitetul Regiunilor ca cei de la Bruxelles să corecteze abuzurile făcute de către Guvernul României și Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene.
Principala resursă de finanțare a investițiilor noastre sunt fondurile europene. Suntem pregătiți, avem deja acorduri semnate cu ADR Nord-Vest. Se lucrează bine cu cele șase administrații din regiune. Suntem, de departe, cea mai performantă regiune din România din toate punctele de vedere, și ca număr de proiecte, și ca valoare”, a spus Radu Moldovan.
Aproape un miliard de euro pentru Bistriţa-Năsăud
Potrivit şefului CJ, în ultimii 8-9 ani, Bistriţa-Năsăud a beneficiat de fonduri în valoare de aproximativ un miliard de euro, iar administraţiile locale, precum şi cea judeţeană nu au ratat absolut niciun tip de apeluri de proiecte.
În urmă cu trei ani de zile, în 2018, Bistriţa a dispus de circa 165 de milioane de euro pentru drumuri, iar în perioada 2024-2025 se preconizează ca toată infrastructura de drumuri judeţene, 750 de kilometri, să fie reabilitată şi modernizată în totalitate.
Radu Moldovan: „În momentul de față ne îndreptăm spre un mare eșec”
Totodată, în derulare cu POIM se află şi proiectul de 243 de milioane de euro a infrastructurii de apă şi canal. Cu toate acestea, din cauza contestaţiilor, în momentul actual nu a intrat în execuţie niciun proiect din cele 12 loturi, în ciuda faptului că finanţarea este obţinută de un an de zile.
”Procedura de achiziții publice nu a fost simplificată, deși am cerut acest lucru. Ne va fi foarte greu să atingem țintele planficate în PNRR în condițiile în care știm că procedura de licitație se întinde uneori pe 2-3 ani.
Azi, România nu are capacitatea administrativă să atragă cele 15 miliarde de euro credit – 14 fiind granturi – din cele 29 de miliarde de euro prinși ca finanțare în PNRR. Era o singură variantă: Guvernul și autoritățile locale să fie implicate, toată lumea să facă o muncă titanică, ca acest PNRR să fie unul de succes.
În momentul de față, și spun cu mare regret lucrul acesta, ne îndreptăm spre un mare eșec. Mi-aș dori să nu am dreptate, dar timpul este destul de întârziat și nu găsesc niciun argument care a dus la decizia MIFE de a scoate CJ care au experiență și expertiză pe acest domeniu”, a spus el.
Asociera celor patru administraţii
Radu Moldovan a ţinut să mai adauge şi faptul că, din partea Consiliului Judeţean, există o deschidere totală în ceea ce priveşte realizarea unei asocieri între cele patru administraţii, CJ BN şi CJ CJ, respectiv Primăria Bistriţa şi Primăria Cluj-Napoca ”ca să dăm o mână de ajutor pentru realizarea drumului expres BIstrița-Cluj care e vital pentru continuarea dezvoltării județului”.
”Sper să se poată realiza acest lucru. Deocamdată suntem la faza de discuții, nu am parcurs niciun pas. Sper ca, într-un timp rezonabil, să putem face pașii necesari pentru că, dacă nu avem măcar SF, e foarte greu să accesezi fonduri fără a avea documentațiile necesare”, a spus Radu Moldovan.
Acesta a subliniat faptul că modernizarea drumurilor judeţene pe POR va continua, iar pe POIM, modernizarea sistemului de colectare şi depozitare a deşeurilor.
De asemenea, în ceea ce priveşte zona de patrimoniu se are în vedere solicitarea de finanţe pentru salvarea castelului Teleki de la Comlod şi a Casei Săseşti de la Livezile.