GRECO demonstrează, în raport, că România a implementat în totalitate doar cinci din cele 18 recomandări. Acestea rezultă dintr-o evaluare din 2015 şi dintr-o procedură de evaluare ad-hoc a Regulii 34 lansate în 2017 cu privire la aspecte legate de reforma judiciară.

În ceea ce priveşte membrii parlamentului, nivelul de implementare rămâne neschimbat, cu excepţia unor cerinţe procedurale, arată raportul. Au fost doar două recomandări implementate din cele nouă. Având în vedere importanţa acestor recomandări pentru prevenirea corupţiei în rândul parlamentarilor, GRECO subliniază că este necesară o acţiune mai hotărâtă pentru implementarea acestora.

În privința prevenirii corupţiei la judecători şi procurori, în urma reformelor puternic criticate ale sistemului de justiţie penală (2017-2018) din România şi a deciziei GRECO de a aplica procedura sa ad-hoc, GRECO recunoaşte acum că au fost luate unele măsuri şi iniţiative mai promiţătoare sunt în curs care au potenţialul de a rectifica multe dintre neajunsuri.

Un proiect promiţător de lege privind statutul magistraţilor din România este în curs de desfăşurare şi este în prezent supus consultării publice. Acesta prevede o procedură mai transparentă şi criterii de evaluare mai obiective pentru numirea procurorilor în funcţiile cele mai înalte şi se ocupă de asemenea de răspunderea judecătorilor.

Este încă necesar un rol mai puternic pentru Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) în acest proces. Implicarea ministrului justiţiei, în numirea sau revocarea celor mai înalţi procurori ar trebui diminuată pentru a asigura independenţa judiciară. Totodată, trebuie stabilite criterii obiective şi clare, bazate pe merit şi calificare, pentru promovarea judecătorilor şi procurorilor în funcţii superioare.

GRECO a solicitat autorităţilor române să furnizeze un actualizare a măsurilor luate pentru implementarea recomandărilor aflate în aşteptare până cel târziu la 31 martie 2022.

Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO) este un organism al Consiliului Europei care îşi propune să îmbunătăţească capacitatea membrilor săi de a lupta împotriva corupţiei prin monitorizarea respectării de către acestea a standardelor anticorupţie. El ajută statele să identifice deficienţele în politicile naţionale anticorupţie, fapt ce determină reformele legislative, instituţionale şi practice necesare. În prezent, acesta cuprinde cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, Belarus, Kazahstan şi Statele Unite ale Americii.