Studiul pe care Oana Geambașu îl coordonează a început în cursul lunii decembrie 2020 şi se întinde pe o perioadă de 3 ani de zile.

Potrivit acesteia:

„Noi analizăm datele provenite din 5 țări – Franța, Italia, Germania, Olanda și Luxemburg – și ne uităm la aproximativ 500.000-600.000 de oameni. Ceea ce ne dorim să facem este să formăm dezvoltarea unui răspuns cât mai eficient și coordonat al țărilor membre prin înțelegerea mecanismului acestui virus. Primul raport pe care îl vom avea va fi în lunile următoare și vom arăta exact ce s-a întâmplat până acum, ce s-a studiat. Aceste studii sunt făcute deja de aceste țări și noi încercăm să le integăm și să găsim o modalitate prin care să răspundem coordonat și informat.”

„Noi încercăm să vedem seroprevalența – răspândirea virusului – în populațiile țărilor și factorii de risc pentru infecție, de la adoptarea măsurilor de prevenție până la impactul dat de zonele geografice, ne interesează inclusiv în ce măsură poluarea afectează dezvoltarea bolii, ca și factorii socio-demografici și istoricul medical al persoanelor. Apoi, vrem să înțelegem factorii de risc prin analizarea informațiilor genetice – de exemplu, de ce unii oameni se îmbolnăvesc dar nu dezvoltă simptome sau au simptome ușoare, și de ce alții au simptome foarte grave”, a explicat Oana Geambașu.

Impactul carantinei, un element important

Impactul carantinei şi a măsurilor suplimentare cu privire la prevenirea bunăstării populaţiei, reprezintă alt aspect pe care, congorm Oanei, este de un interes aparte.

„Apoi, ne interesează să vedem impactul lockdown-ului și altor măsuri de prevenție atât asupra bunăstării populației. Avem date din Olanda, știm că oamenii au menționat că evaluează calitatea vieții lor ca fiind la cel mai scăzut punct de la începutul pandemiei.

Apoi, știm că depresia, anxietatea sau sentimentul de înstrăinare sunt la cel mai înalt nivel și astfel încercăm să vedem efectele, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung asupra sănătății populației, să știm exact care sunt implicațiile asupra zonei socioeconomice și a relațiilor sociale. Știm că mulți oameni nu merg la medic pentru că le este frică sau evită orice tratament medical până în ultimul moment și acestea vor fi efecte și pe termen scurt, dar și pe termen lung asupra populațiilor”, a adăugat aceasta.

„Pe noi ne interesează să vedem cum funcționează acest virus pentru a putea contracara aceste efecte și să revenim la o viață cât mai aproape de normal”, a mai spus Geambașu.

Totodată, durata imunităţii după infectarea cu noul virus chinezesc este, de asemenea, studiată, împreună cu cea obţinută în urma vaccinării, pentru absolut toate tipurile de vaccinuri existente în momentul de faţă pe piaţă.

Datele care se obţin în urma studiilor de faţă sunt trimise la Comisia Europeană, iar ulterior, oficialii iau decizii pe baza acestora şi informează statele membre pentru a adopta măsurile corespunzătoare.