Conform datelor INS, la 1 ianuarie 2021, numărul minorilor era de 3.895.000, cu 37.900 mai mic decât cel înregistrat la începutul lui 2020.
Altfel spus, ponderea minorilor în totalul populației din țara noastră a fost de 17,6 %, într-o scădere considerabilă față de anii anteriori.
De asemenea, ponderea băieților a fost superioară ( 51,4 %) față de cea a fetelor de aceeași vârstă. Raportul de masculinitate fiind de 1057 băieţi la 1000 fete.
Pandemia de COVID-19 a afectat serios natalitatea
„În anul 2020, numărul născuţilor-vii înregistraţi la oficiile de stare civilă din România a fost de 178,63 mii copii, cel mai mic număr de născuţi-vii din 1930 până în prezent.
În anul 2020, rata de fertilitate a scăzut faţă de anii anteriori ajungând la 34,0 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă (15-49 ani)”, au precizat cei de la INS.
Cea mai ridicată natalitate s-a înregistrat în 2020 în București, cu 9,1 născuți vii la 1000 de locuitori. Locul doi e urmat de zona nord-vest, cu 8, 8 ‰, iar în regiunea centrală procentul e de 8,7 ‰.
La polul opuse se află regiunile sud-est, cu 7,2 născuți vii la 1000 de locuitori și sud-vest, cu 7 născuți vii la 1000 de locuitori.
Situația copiilor din învățământ
Institutul Național de Statistică a mai precizat că la începutul anului școlar 2020/2021 erau înscriși aproape 3,5 milioane de elevi, cuprinși într-o rețea de învățământ cu 6970 unităţi și 235 de mii de profesori.
În creșe și grădinițe, numărul copiilor este de 522 de mii, iar aproape 1,6 milioane de elevi sunt în clasele primare și gimnaziale. În învățământul liceal sunt 620 de mii de școlari.
„Pentru aceeaşi perioadă de referinţă, gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară a fost de 71,9%. Din numărul total de elevi înscrişi, 2215,89 mii erau înscrişi la forma de învăţământ cu frecvenţă”, a mai transmis INS.
