Militari şi civili, care vor să devină luptători în Forţele pentru Operaţii Speciale ale Armatei Române, sunt evaluați zilele acestea. Cursanții se pregătesc cu instructorii Şcolii de Instruire a Forţelor pentru Operaţii Speciale (FOS) din Vlădeni. Limitele fizice şi psihice împinse la maximum, mărşăluit pe teren accidentat cu greutăţi, simularea contactului direct cu „inamicul”, exerciţii, inclusiv pe timpul nopţii, şi puţine momente de respiro. Acestea sunt elementele care caracterizează o zi din programul de selecţie a cursanţilor, în săptămâna probei de foc.

Forţele pentru Operaţii Speciale au fost înființate în România cu 18 ani în urmă, ca urmare a aderării la NATO. Pregătirea viitorilor operatori din Forţele pentru Operaţii Speciale durează între 6 şi 11 luni, în funcţie de specialitate. Sesiunea prezentă a început pe 15 februarie cu 65 de cursanţi. De două săptămâni, candidaţii care vor să intre în elita armatei au început procesul de selecţie şi evaluare. Li se testează rezistenţa fizică şi psihică și nu mai au niciun contact cu lumea exterioară. Nu au voie nici să folosească dispozitive inteligente. Până vineri, mai rămăseseră în cursă 34 de candidaţi. Evaluarea şi selecţia candidaţilor se desfăşoară la Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica” din Cincu.

Colonelul Adrian Sileanu, locţiitor al comandantului Şcolii de Instruire a Forţelor pentru Operaţii Speciale explică ce li se cere cursanților. Conform colonelului, integritatea, voinţa de fier şi pregătirea fizică sunt calităţile întrunite de cei care sunt selectaţi.

Psihologul şcolii arată şi el că  zilele „probei de foc‟ al  programului de pregătire determină selecţia viitorilor luptători din FOS.

„În general, noi urmărim să-i aducem pe cursanţi la limita maximă controlabilă. În momentul în care sesizăm că nu mai avem controlul, îi oprim. Ei sunt opriţi în momentul în care ar putea ajunge în posibilitatea de a se accidenta. De foarte multe ori sunt aduşi la nivelul maxim de stres şi de capacitaţi psihice. În principiu, noi urmărim nu neapărat să-i aducem la nivelul stresului din teatrele de operaţii, ci la potenţialul de stres maxim pe care l-ar putea întâlni în carieră lor.

Avem şi module mult mai încărcate din punct de vedere al stresului şi din punct de vedere emoţional, unde urmărim, într-adevăr, limita maximă de stres şi îi aducem la nivelul teatrelor de operaţii şi nivelul la care ei ar putea să ajungă în punctul de a fi stresaţi. Ce simulăm aici este nivelul de stres – încărcătura emoţională, tensiune psihică – pe care ei îl pot avea în carieră lor. Îi evaluăm comportamental, psihic, strict în viaţa de zi cu zi‟, spune psihologul.

Într-o scurtă perioadă de odihnă, un cursant se destăinuie:

„Ceea ce m-a determinat pe mine în mod special să aleg această profesie este nevoia de a ieşi din tipar, de a ieşi din normal şi de a face parte din forţele de elită ale Armatei române. (…) M-am inspirat şi din filme, Call of duty – seria de jocuri, apoi de pe YouTube – ce am văzut la Navy Seal, la Green Berets (…) şi din videoclipurile făcute de Armata română despre Forţele pentru Operaţii Speciale, fiindcă este o branşă ceva mai nouă la noi. Acum mi-am dat seama că una este să vizionezi acele videoclipuri şi altă este să participi. 150% aş spune că e aici, faţă de ce e în filme”, spune unul dintre cursanţi, la baza inginer agronom şi arbitru profesionist în liga a III-a de fotbal.