Cu aproximativ doi ani de zile înainte ca implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor biodegradabile să devină, prin lege, cerinţă obligatorie, municipiul Sfântul Gheorghe a adoptat sistemul de faţă încă din anul 2019, devenind astfel printre primele oraşe care să se conformeze cu aceast viitor criteriu.

Iniţial, conform conducerii societăţii de salubritate Tega din Sfântu Gheorghe, aflată în subordinea autorităţilor locale, în primă fază colectarea deşeurilor biodegradabile a fost introdusă la proprietăţile particulare, iar ulterior la blocurile oraşului. Comparativ cu alte zone din România, aici tarifele la salubritate au fost menţinute la un nivel scăzut, fapt care s-a datorat, în mare parte, conformării cetăţenilor.

„Legislaţia care face obligatorie colectarea selectivă a deşeurilor biodegradabile a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021. (…) Tega a început colectarea selectivă a deşeurilor biodegradabile încă din 2019: în prima fază, locuitorii caselor particulare din Sfântu Gheorghe au primit un recipient separat de 140 de litri pentru deşeuri verzi. Alocarea celor 3.200 de recipiente a fost o acţiune reuşită, iar feedback-ul a fost unul pozitiv.

Următoarea etapă a vizat blocurile de locuinţe, unde Tega a introdus treptat colectarea deşeurilor bio în perioada 2019-2020, alocând un total de 15.100 de găleţi mai mici pentru colectarea deşeurilor biodegradabile şi cel puţin un container pentru deşeuri bio la fiecare punct de colectare.

(…) Deşi există exemple în ţară unde costul transportului de deşeuri este mai mare de 300 de lei pe persoană pe an, Tega nu a majorat preţurile şi, de fapt, va permite în continuare acordarea unor reduceri de 5%, respectiv 10% în cazul în care taxa este plătită în avans pentru o perioadă de jumătate de an sau un an întreg”, au precizat reprezentanţii Tega.

Colectarea selectivă deşeurilor la casele particulare, mai eficientă decât cea de la blocuri

Potrivit observaţiilor conducerii societăţii, colectarea deşeurilor de faţă pare să decurgă mai bine la proprietăţile particulare decât la blocuri. Aici, nu de puţine ori sunt întâlnite situaţii în care biodegradabilele sunt amestecate cu materiale cu un grad de descompunere mai ridicat, precum plasticul.

„Prezenţa altor materiale reciclabile în deşeurile biodegradabile este o problemă, deoarece poate strica o încărcătură întreagă: dacă există mult material plastic, la uzina de la Leţ deşeul este reclasificat ca deşeu mixt şi astfel nu mai este reutilizabil.

Tega îi roagă pe locuitori să nu mai arunce plasticul în deşeurile bio: dacă deşeurile de plante sau alimente sunt duse la container într-o pungă, aceasta trebuie golită direct în containerul pentru deşeuri bio, iar punga trebuie aruncată în deşeurile mixte“, se mai arată în comunicat.

Ce facem cu pomul de Crăciun? Tega are răspunsul

Conform reprezentanţilor Tega, aceştia au înaintat un apel către cetăţenii municipiului prin care îi roagă să arunca pomii de Crăciun în punctele de colectare special amenajate, urmând ca aceştia să fie adunaţi iar ulterior reciclaţi.

„Un capitol separat despre deşeurile bio este situaţia pomilor de Crăciun: Tega le cere locuitorilor oraşului să plaseze pomii în punctele de colectare. Experienţa din ultimii ani a arătat că majoritatea pomilor de Crăciun uscaţi sunt colectaţi la mijlocul lunii ianuarie, cu o cantitate de aproximativ 100 de metri cubi colectaţi până în prezent – care vor fi folosiţi drept combustibil sub formă mărunţită”, au mai precizat aceştia.