“Concursul s-a născut din dorința de a implica cât mai mult sibienii în deciziile administrației, aspect pe care vom pune mai mult accent. Pentru că vorbim despre un obiectiv public de larg interes, am dorit ca sibienii să îi dea numele pentru a-l simți al lor, al comunității noastre. Participarea a fost bună și mă bucur că a atras interesul comunității,” a menționat Astrid Fodor, primarul orașului Sibiu.

Competiția a debutat în luna octombrie ac, când sibienii au fost invitați să propună denumiri pentru viitoarea zonă de agrement și eco-turism prin intermediul unui formular electronic.

Astfel, peste 200 de persoane s-au înscris și au lansat propuneri care au fost supuse votului cetățenilor.

Cele mai multe voturi le-a obținut denumirea “Colinele Gușteriței”, a înregistrat 792 de voturi.

Celelalte denumiri propuse, precum “Hermannstadt Adventure Park”, “Sibiu City Scape”, “ENjoy Sibiu”  au primit peste 100 de voturi valabil exprimate.

Cum vor arăta Dealurile Gușteriței

Amenajarea unei noi baze de agrement și sport pe Dealurile Gușteriței, este un proiect măreț pentru sibieni.

Muncipalitatea dorește ca această zonă să cuprindă două trasee de cicloturism și drumeție, un roller coaster de tip montan, o pârtie de ski care să fie funcțională indiferent de anotimp, un loc de joacă pentru copii, amenajarea unei terase panoramice.

Proiectul va contribui masiv la promovarea turismului în Transilvania, mai ales că orașele Sibiu, Brașov și Bistrița sunt incluse în Ruta Cultural Turistică Porțile Transilvaniei.

Documentația privind aviziul din partea Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri a fost trimisă de Muzeul de Etnografie Brașov.

”Denumirea Porțile Transilvaniei nu este întâmplătoare, căci ea corespunde unor realități istorice. Cele trei orașe, încă din Evul Mediu, s-au bucurat de avantajele economico-sociale oferite de situarea lor chiar în proximitatea trecătorilor către Țările Române și Imperiul Otoman. Astfel că, în aceste spații au fost receptate atât influențele culturii și civilizației occidentale, cât și ale lumii Levantului. Prin urmare, se poate susține că cele trei orașe au reprezentat porți de intrare a mărfurilor, cunoștințelor și persoanelor în spațiul Transilvaniei și al Europei Centrale”, transmite  Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, prin intermediu unui comunicat de presă.