Primele cazuri au fost depistate în rândul personalului, însă au existat şi beneficiari care au fost testaţi pozitiv imediat după ce s-au externat din spitale.

„De la sfârşitul lunii septembrie până în data de 10.12.2020, în centrele rezidenţiale din judeţul Sibiu a fost înregistrat un număr de 33 focare de îmbolnăviri cu SARS-CoV-2, 19 dintre focare fiind deja închise (după 14 zile de la depistarea ultimului caz). Precizăm că, în conformitate cu definiţia INSP, minim 3 cazuri COVID cu link epidemiologic constituie un focar. Jumătate dintre focare (16) au apărut în centre rezidenţiale pentru persoane vârstnice, 10 în centre pentru persoane cu dizabilităţi şi doar 7 în centre pentru copii. De asemenea, cele mai multe cazuri au evoluat în centre pentru persoane vârstnice, respectiv în centre pentru persoane cu handicap, restul înregistrându-se în centrele pentru copii”, a declarat, pentru Agerpres, şeful Compartimentului Supraveghere Epidemiologică şi Control Boli Transmisibile din DSP Sibiu, medicul Georgeta Marga.

Potrivit sursei citate, primele îmbolnăviri ale beneficiarilor de COVID-19 au fost din cauza angajaţilor care au venit infectaţi la serviciu. Unii beneficiari au fost diagnosticaţi cu COVID-19 după ce au revenit în centre după internări în spitale.

„Apreciem că apariţia focarelor de îmbolnăviri în centrele rezidenţiale este legată, fără îndoială, de creşterea marcată a numărului de cazuri din comunitate cu care ne-am confruntat în judeţ, primele cazuri fiind de regulă în rândul personalului, urmate apoi de cazuri în rândul beneficiarilor. Au existat şi situaţii în care o parte dintre beneficiari au necesitat spitalizare, iar ulterior au prezentat un test pozitiv la prima testare după întoarcerea în centru, fiind de regulă asimptomatici”, a explicat Marga.

Situaţia ar fi putut fi şi mai gravă, dacă nu se făceau testări săptămânale

„Testările efectuate periodic, conform recomandărilor de prioritizare ale INSP (săptămânal pentru personal, respectiv la 2 săptămâni pentru beneficiari), sub coordonarea DSP, au permis depistarea precoce a cazurilor, inclusiv pe cele asimptomatice, cu aplicarea imediată a măsurilor de control menite să limiteze extinderea focarului. În focar, şi beneficiarii au fost testaţi săptămânal”, a menţionat Georgeta Marga.

În cazul vârstnicilor din cămine, creşterea rapidă a numărului de îmbolnăviri se datorează faptului că beneficiarii au nevoie de îngrijitori mai mult, iar portul măştii şi distanţarea fizică au fost în general reduse, susţine DSP.

„Creşterea rapidă a numărului de cazuri în rândul beneficiarilor a fost favorizată, în mod special, de particularităţile profilului de activitate al centrelor. Astfel, în centrele pentru persoane vârstnice, complianţa la măsurile preventive elementare (portul măştii, distanţarea fizică, etc.) este în general redusă, iar o bună parte dintre beneficiari necesită ajutor în asigurarea nevoilor fizice de bază (igiena corporală, hrănire, deplasare), care presupune un contact fizic strâns şi prelungit cu personalul de îngrijire. Acest lucru sporeşte riscul de transmitere al COVID-19, inclusiv de la un îngrijitor infectat asimptomatic”, a arătat Georgeta Marga.

Potrivit epidemiologului şef al DSP Sibiu, „este aproape imposibil de aplicat planul de prevenire a răspândirii infecţiei” în cazul centrelor de îngrijire a persoanelor cu dizabilităţi, handicap sau o patologie neuropsihiatrică.

„În centrele de îngrijire pentru persoane cu nevoi speciale (dizabilităţi/ handicap/ patologie neuropsihiatrică) nivelul de înţelegere, respectiv de complianţă la măsurile preventive elementare (portul măştii, distanţarea fizică, igiena mâinilor) este extrem de scăzut. Pentru această categorie de asistaţi, comunicarea şi contactul fizic cu ceilalţi beneficiari şi cu personalul de îngrijire fac parte din terapie. Astfel, este aproape imposibil de aplicat planul de prevenire a răspândirii infecţiei care există în fiecare unitate. Din aceste motive, carantinarea contacţilor din focare s-a făcut cu mare dificultate, doar pe module (şi nu pentru fiecare cameră sau individual, cum era de preferat), permiţând contactul pentru beneficiarii din cele 2-3 camere care constituie modulul (circa 8 beneficiari), pentru a reduce pe cât posibil impactul psihologic negativ al izolării, semnalat de către psihologii centrelor”, a declarat Georgeta Marga.

Majoritatea pacienților nu au avut simptome

Pentru centrele de copii, „comportamentul beneficiarilor în relaţiile cu colegii, dar şi cu personalul, este asemănător unei familii. Acest tip de comportament, dar şi nivelul scăzut de înţelegere al pericolului pe care îl reprezintă infecţia cu noul coronavirus, au condus la o complianţă redusă, chiar neglijare sau refuz al măsurilor preventive, în special în rândul adolescenţilor, aşa cum se întâmplă la această categorie de vârstă şi în populaţia generală, prelungind durata de evoluţie a focarelor”, potrivit epidemiologului şef al DSP Sibiu.

Mulţi dintre angajaţii centrelor rezidenţiale au aflat că sunt infectaţi cu noul coronavirus la testarea de rutină, săptămânală, iar majoritatea dintre ei nu au avut simptome.

„Cazurile apărute în rândul personalului au fost de cele mai multe ori asimptomatice, depistate de regulă cu ocazia testării de rutină, săptămânale. S-au înregistrat în unele cazuri, mai rare şi cazuri medii şi severe, favorizate de bolile asociate. Din ancheta epidemiologică reiese că personalul a neglijat măsurile preventive în momentele de pauză (masă, fumat), petrecute cu alţi colegi, când a fost posibilă transmiterea infecţiei, iar în rest s-a declarat în anchetă că au fost respectate portul măştii şi distanţarea fizică faţă de colegi, dar inconstant faţă de beneficiari, aşa cum am precizat anterior. După declanşarea focarului, deficitul de personal (în special în centrele private) sau munca în echipe de schimb (2 săptămâni în centru şi 2 acasă) cu jumătate din personal, au condus frecvent la o suprasolicitare a angajaţilor, soldată cu neatenţie în aplicarea măsurilor preventive, fapt care a condus la o evoluţie trenantă a unor focare”, atrage agenţia Georgeta Marga.

Felul în care sunt gândite centrele rezidenţiale din judeţ, fără spaţii de rezervă, unde să se poată izola cazurile pozitive, cu grupuri sanitare comune, a favorizat răspândirea infecţiei.

„De asemenea, lipsa unor spaţii de rezervă, care să permită izolarea cazurilor pozitive, grupurile sanitare comune pe un întreg palier, dificultăţi în servirea mesei în cameră din lipsă de personal, au fost alte cauze care au influenţat negativ răspândirea infecţiei în centrele rezidenţiale”, a adăugat ea.

Criză de medici infecționiști la Sibiu

Mulţi beneficiari din centre care s-au infectat s-au confruntat şi cu lipsa medicilor infecţionişti.

„În condiţiile de supraaglomerare a spitalelor judeţene din ultimele luni, majoritatea centrelor în care au evoluat focare au fost nevoite să organizeze ad-hoc o mică secţie de boli infecţioase, de cele mai multe ori fără medici, care sunt prezenţi doar în unităţile de asistenţă medico-socială (UAMS), cu personal mediu redus numeric şi cu personal de îngrijire cu noţiuni sumare privind normele de igienă. Cu toţii au fost nevoiţi să deprindă rapid şi să aplice cât mai corect (după consultare cu medicii de familie ai beneficiarilor şi sub îndrumarea DSP) măsurile de protecţie individuală şi tehnicile de îngrijire specifice pentru cazurile COVID-19, ca şi măsurile de dezinfecţie continuă şi terminală”, a spus Marga.

DSP consideră că a reuşit să limiteze extinderea focarelor, prin supravegherea lor.

„Cele 14 centre în care evoluează în prezent focare active sunt monitorizate în continuare de către personalul de specialitate din partea DSP, perioadă de supraveghere, cu menţinerea măsurilor de control, până la închiderea focarului. Având în vedere condiţiile expuse, considerăm faptul că măsurile aplicate au fost eficiente, de cele mai multe ori limitând extinderea focarelor”, a concluzionat medicul.

Prefectura Sibiu anunţa, pe 9 decembrie, că în judeţ sunt peste 1.300 de bolnavi cu COVID-19 din 27 de focare, majoritatea în centre rezidenţiale, potrivit unui comunicat de presă.