În prezent, pentru persoanele care se confruntă cu diferite boli, unele dintre acestea fiind chiar mortale, cea mai importantă șansă către o viață mai bună o reprezintă procesul de diagnoză moleculară și terapia țintită.

„Toate dezvoltările, toate schimbările, lărgirea specialităţilor în spitalul nostru au ca scop sprijinirea diagnosticării cât mai rapide şi mai corecte a pacienţilor noştri. Aceasta este şi scopul Laboratorului de diagnostică moleculară.

După laboratorul medical propriu al spitalului, acesta constituie pasul următor şi posibilităţile deschise prin intermediul lui vor fi nenumărate. (…) Totul pentru a deservi diagnosticarea cât mai corectă a pacienţilor noştri”, a declarat managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc, județul Harghita, dr. Konrád Judit.

Cum ajută biologia celulară și moleculară

Prin utilizarea biologiei celulare și moleculare se poate observa o perspectivă asupra mecanismului diverselor afecțiuni la nivel molecular și genetic, în urma căreia experții pot pune un diagnostic corect, putând preconiza evoluția bolii.

Conducătoarea ştiinţifică a laboratorului, prof. dr. Albert Beáta, a explicat recent felul în care aceasta funcţionează.

Conform sursei menționate, laboratorul din cadrul unității sanitare este specializat pe analize genetice şi genomice, pentru care se folosește dispozitivul Real Time-PCR, folosit la diagnosticarea infecţiei COVID-19.

„Prin proiecte deja câştigate, vom achiziţiona aparatura necesară extinderii platformei. Urmează să achiziţionăm un secvenţiator de genom, care stă la baza diagnosticării pentru tratamente ţintite şi ne gândim aici la cancer, de pildă, unde vindecarea este bazată pe studii genetice.

Nu oricare medicament este bun pentru toţi pacienţii şi în acest caz trebuie făcute analize mai speciale şi aceasta este specializarea noastră principală. Mai avem încă două laboratoare, unul de Analitică, unde vom detecta metaboliţi (compuşii, substanţele rezultate din reacţiile metabolismului – n.a.), în plus faţă de analizele genetice şi unul de culturi celulare umane, unde putem face teste farmacologice”, a precizat directorul ştiinţific al laboratorului.

Altfel spus, pentru stabilirea terapiilor țintite, diagnoza moleculară are o importanță desăvârșită, având un grad al eficienței mult peste metodele clasice. Acest lucru se datorează faptului că medicamentul optim pentru fiecare pacient în parte este stabilit în funcție de profilul său molecular.

„Încercăm acum să transferăm experienţa dobândită de foştii doctoranzi ai Universităţii Sapientia, aici. Tratamentele din spital sunt strâns legate de cercetare, de cunoaştere.

Am ajuns să finalizăm un vis pe care am început să îl conturăm în gând în urmă cu zece ani, el fiind rodul cercetărilor ştiinţifice pe care le-am desfăşurat cu 25 de doctoranzi în cadrul Sapientiei. (…) Şi nu este ultimul pas, avem şi alte gânduri şi intenţii serioase”, a spus profesorul emerit, dr. Lányi Szabolcs.

Schimbarea conducerii spitalului a condus la realizarea viziunii cercetării

Totodată, președintele Consiliului Județean, Borboly Csaba, a ținut să vorbească și el despre colaborarea dintre Spitalul Judeţean şi Universitatea Sapientia.

„Viziunea cercetării s-a reuşit să fie implementată odată cu schimbarea conducerii spitalului şi atât noua conducere, cât şi cea a Direcţiei de Sănătate Publică au înţeles importanţa acesteia.

Eu sper că vom reuşi să îmbogăţim acest proiect, dar aici este un mare semn de întrebare, în condiţiile în care legislaţia este ambiguă şi nu ne ajută”, a explicat Borboly Csaba.

Șefa DSP Harghita, prezentă la inaugurare

Șefa Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Harghita, dr. Tar Gyongyi, a amintit în cadrul inaugurării faptul că primul laboratorul din cadrul instituției pe care o conduce a fost primul care a funcționat pentru depistarea Covid-19.

„Dar am găsit un partener bun în echipa de la Sapientia, care a contribuit semnificativ la uşurarea muncii noastre de prevenire şi tratare (a infecţiei provocată de noul coronavirus – n.a.).

Văd în continuare o întâmplare fericită, că Laboratorul (de diagnoză moleculară – n.a.) s-a mutat în aceeaşi clădire şi practic dedesubtul laboratorului nostru, astfel încât colaborarea va deveni mai uşoară, iar echipa mai compactă.

Sper că vom avea posibilitatea să deschidem perspective noi în sprijinul pacienţilor, nu numai în diagnosticarea COVID-19, ci şi în cercetarea oncologică, care, într-adevăr, mai are multă nevoie de dezvoltare, existând multe domenii neexplorate, care servesc pacientul.

Astfel, sper că bolnavii din regiune vor avea cât mai multe posibilităţi să-şi afle diagnosticul, alinarea şi tratamentul pe plan local, la un nivel cu care încercăm să ne apropiem de clinicile mari din ţară”, a conchis dr. Tar Gyongyi.