În cursul zilei de astăzi, în cadrul şedinţei de Guvern, statutul prefectului va fi modificat. Astfel, atât prefecţii cât şi subprefecţii vor putea să devină membri ai partidelor politice, obţinând funcţii de demnitate publică. Până în momentul de faţă, aceştia nu aveau dreptul de a fi membri de partid, cu toate că numirea lor s-a realitat tot pe criterii politice. Orban explică situaţia.

În acest sens, Guvernul va aproba în cadrul şedinţei programate, modificarea OUG 57/2019 cu privire la Codul administrativ referitor la statutul prefectului şi subprefectului. Funcţiile de faţă urmând să devină ulterior, unele dintre ele, de demnitate publică.

Împărţirea prefecturilor

În urmă cu o zi, prefecturile au fost împărţite de către partidele din coaliţia de guvernare. Potrivit şefului PNL, Ludovic Orban, PNL va avea  47 de subprefecţi şi 23 de prefecţi. USR-PLUS va avea 28 de subprefecţi şi 14 prefecţi, iar UDMR, 10 subprefecţi şi numai 5 prefecţi.

”Actul normativ va clarifica statutul prefectului şi subprefectului ca fiind funcţii de demnitate publică atât corelativ cu poziţiile exprimate la nivel politic de Parlamentul României şi cu Strategia privind funcţia publică 2016-2020, cât şi corelativ cu necesitatea de clarificare a statului prefectului şi subprefectului identificată prin Programul de guvernare.

Prefecţii şi subprefecţii îşi vor păstra calitatea de înalt funcţionar public pentru o perioadă de maxim 30 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.

Prin aplicarea noii reglementări, ocuparea unor funcţii de demnitate publică de către prefect şi subprefect, situaţie în care aceştia pot fi membri ai unor partide politice, este în concordanţă cu rolul prefectului de reprezentant al Guvernului pe plan local, Guvernul fiind o autoritate publică care are structură politică”, se precizează în nota de fundamentare a actului normativ, conform Agerpres.

Înfiinţarea unei noi funcţii

Conform modificărilor propuse, pentru realizarea unei „unitate de abordare”, se va înfiinţa şi funcţia de secretar general al instituţiei prefectului.

„Înfiinţarea acestei funcţii reprezintă o garanţie suplimentară privind îndeplinirea imparţială a atribuţiilor prefectului, inclusiv în contextul în care acesta este demnitar. Acesta sprijină activitatea prefectului în exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 255 din Codul administrativ (controlul de legalitate) şi coordonează structura de specialitate prin care se realizează aceste atribuţii”, se explică în nota de fundamentare.

Orban: „Nu e blocaj. Trebuie adoptat statutul prefectului”

Potrivit lui Orban, prefecturile au fost împărţite în cursul zilei de marţi de către coaliţie. Aşadar, anumite funcţii de subprefect şi cea de prefect vor fi păstrate de către PNL Alba, iar USR va păstra cea de-a doua funcţie de subprefect.

PNL va avea 23 de prefecţi şi 47 de subprefecţi, USR-PLUS va avea 14 prefecţi şi 28 de subprefecţi, iar UDMR va avea 5 prefecţi şi 10 subprefecţi.

Nu e blocaj. Trebuie adoptat statutul prefectului. Ştiţi foarte bine decizia la nivelul coaliţiei ca prefectul să fie cu adevărat reprezentant al Guvernului, adică statutul prefectului să fie de funcţie de demnitate publică. Am început discuţiile. Într-o săptămână, două cred că vom finaliza şi negocierile legate de prefecţi şi subprefecţi, astel încât să fie aşezarea la guvernare finalizată.

Obiectivul nostru e săptămâna aceasta să finalizăm evaluarea candidaţilor noştri  pentru secretari de stat, preşedinţi de agenţii, vicepreşedinţi de agenţi, autorităţi, oficii.

Nu e simplu. De exemplu, pentru Agenţia Naţională de Resurse Minerale avem mai multe candidaturi, normal că ne dorim să alegem cel mai bun candidat pe care să îl propunem colegilor noştri”, a afirmat Ludovic Orban, la finalul şedinţei de marţi a Biroului Permanent al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.

Orban, despre înalţii funcţionari publici

Rugat să abordeze pe scurt ideea statutului de înalţi funcţionari publici, domnul Orban a declarat pentru EvzT că:

„Ideea e că prefectul conform Constituţiei este reprezerntantul Guvernului în teritoriu. Statutul de înalt funcţionar este un statut care nu conferă deplina capacitate a Guvernului de a decine prefecţii care sunt reprezentanţii Guvernului în judeţe.

Din punctul nostru de vedere, trebuie să fie oameni care să aibă un statut echivalent cu statutul de funcţie de demnitate publică şi să poată fi desemnat de Guvern fără alte constrângeri care erau izvorâte din statutul de înalt funcţionar public.

În România din 2012 practic nu au mai apărut înalţi funcţionari publici, pentru că Guvernul Ponta a vrut să desfiinţeze corpul înalţilor funcţionari după ce a adoptat actul normativ, s-a invocat o excepţie de neconstituţionalitate şi până la urmă reprezentanţii înalţilor funcţionari au câştigat şi s-a revenit la legislaţia înalţilor funcţionari, numai că în toată perioada asta, nu s-au mai organizat concursuri de intrare în corpul înalţilor funcţionari şi nu există o rezervă practic de înalţi funcţionari de unde să poţi să-şi alegi prefecţi care să te reprezinte în teritoriu”, a declarat Ludovic Orban pentru EvzT

Pentru declaraţii cu privire la tema de faţă, redacţia EvzT a încercat să intre în legătură telefonică şi cu domnul Nini Săpunaru, însă acesta nu a putut fi contactat.