Suntem încă șocați cu toții de imaginile cu protestatari luând cu asalt Congresul american pentru a opri procedura de certificare a următorului președinte al SUA. Atacul împotriva Capitoliului american – un simbol al democrației – se resimte ca un atac direct împotriva noastră, a tuturor.

Tot așa cum 9/11 [atentatele teroriste din SUA de la 11 septembrie 2001 – n.trad.] a marcat o schimbare de paradigmă în securitatea globală, 20 de ani mai târziu suntem martori la o diferențiere de tip înainte/după în ce privește rolul platformelor digitale în democrațiile noastre.

Companiile care administrează rețele sociale i-au blocat conturile președintelui american Donald Trump pe motiv că mesajele lui au amenințat democrația și au incitat la ură și violență. Procedând astfel, ele au admis că au răspunderea, datoria și mijloacele pentru a împiedica răspândirea conținuturilor virale ilegale. Ele nu se mai pot ascunde acum de răspunderea pe care o au față de societate, folosindu-se de argumentul că nu fac altceva decât să ofere servicii de găzduire.

Dogma fundamentată pe secțiunea 230 – prevederea legislativă din SUA care le conferă companiilor de rețele sociale imunitate la procesele civile intentate pe baza conținuturilor postate de utilizatorii lor – s-a prăbușit.

Dacă mai există cineva care încă se mai îndoiește de faptul că platformele online sunt actori sistemici în societățile și democrațiile noastre, evenimentele de săptămâna trecută de pe Capitol Hill reprezintă răspunsul pentru ei. Ce se petrece online nu rămâne doar online: are consecințe – și le și exacerbează – și „în viața reală”.

Capitol Hill . Revolta de la Washington

Reacțiile fără precedent ale platformelor online la revolte ne lasă nedumeriți: de ce nu au împiedicat încă de la bun început știrile false și discursul urii care au dus la atacul de miercuri? Indiferent dacă e corect sau nu să reduci la tăcere un președinte în funcție, ar trebui respectiva decizie să se afle la discreția unei companii tehnologice fără nici un fel de legitimitate sau supervizare democratică? Mai pot argumenta acum aceste platforme că nu au nici un cuvânt de spus cu privire la ce postează utilizatorii lor?

Insurecția de săptămâna trecută a marcat punctul culminant al unor ani de discurs al urii, incitare la violență, strategii de dezinformare și destabilizare, cărora li s-a permis să se răspândească fără nici o constrângere pe rețele sociale arhicunoscute. Revolta de la Washington constituie proba că un spațiu digital influent dar încă nereglementat – aducând aminte de Vestul Sălbatic – are un impact profund asupra înseși fundamentelor democrațiilor noastre moderne.

Faptul că un director de companie privată îi poate scoate din priză difuzorul președintelui SUA, fără aportul niciunui mecanism de echilibru și verificare, e de natură a te lăsa perplex. Nu este doar o confirmare a puterii deținute de aceste platforme, ci denotă și vulnerabilități profunde asociate modului în care e organizată societatea noastră în spațiul digital.

„Trebuie să restabilim încrederea în spațiul digital”

Aceste ultime zile au clarificat mai bine ca niciodată că nu putem sta pur și simplu cu mâinile în sân, bazându-ne pe bunăvoința acestor platforme ori pe ingeniozitatea cu care interpretează ele legislația. Trebuie să stabilim regulile jocului și să organizăm spațiul digital pe baza unor drepturi, obligații și garanții clare. Trebuie să restabilim încrederea în spațiul digital. E o chestiune de care va depinde supraviețuirea democrațiilor noastre în secolul 21.

Europa este primul continent al lumii care inițiază o reformă cuprinzătoare a spațiului nostru digital prin intermediul Legii Serviciilor Digitale (DSA) și Legii Piețelor Digitale, ambele propuse în decembrie de Comisia Europeană. Ambele pleacă de la o premiză simplă dar relevantă: ce e ilegal offline ar trebui să fie ilegal și online.

Legile și instanțele noastre europene vor continua să definească ce este ilegal, atât offline cât și online – de la pornografie infantilă la conținuturi teroriste, dela discursul urii la contrafacere, de la incitare la violență la defăimare – prin proceduri democratice și cu aportul unor mecanisme de verificare și echilibru adecvate. Însă în prezent platformelor online le lipsește limpezimea juridică în privința modului în care ar trebui să trateze conținuturile ilegale în rețelele lor. Ceea ce face ca societățile noastre să se confrunte cu mult prea multe întrebări cu privire la când ar trebui și când n-ar trebui să fie blocate conținuturi.

Europa și-a făcut mutarea de deschidere

DSA va schimba acest lucru atribuind platformelor online obligații și responsabilități clare pentru a se conforma acestor legi, conferind autorităților publice mai multe puteri de implementare și asigurând respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor utilizatorilor.

Prin DSA, Europa și-a făcut mutarea de deschidere. Instituțiile noastre democratice vor lucra din greu și rapid pentru a finaliza această reformă. Însă provocările cu care se confruntă societățile și democrațiile noastre sunt de natură globală.

Acesta este motivul pentru care UE și noua administrație a SUA ar trebui să-și unească forțele, în calitate de aliați ai lumii libere, pentru a iniția un dialog constructiv care să ducă la niște principii coerente la nivel global. DSA, care a fost concepută cu mare atenție pentru a răspunde tuturor considerațiilor de mai sus la nivelul continentului nostru, poate deschide calea unei abordări globale în privința platformelor online – una care să servească interesul general al societăților noastre. Prin stabilirea unui standard și clarificarea regulilor, ea are potențialul de a deveni o reformă democratică de importanță primordială care le va servi generațiilor viitoare.