Momentan NASA este implicată în mai multe proiecte pe Marte sau pe Lună prin coborârea chiar pe solul acestora și prin proiecte de cercetare în galaxia Calea Lactee și chiar în alte galaxii. Ea este secondată de proiectele altor țări ceva mai puțin experimentate în acest domeniu al cuceririi spațiului precum Rusia,China, India … În acest context celebra exprimare americană: ”Just sky is the limit” devine o glumă.

Cercetările par a se înteți și a oferi noi tehnologii mai importante pentru descoperirea unor noi galaxii, exoplanete și ,de ce nu, chiar planete locuibile sau care susțin cu succes viața. Dacă până în urmă cu câțiva ani doar se spera, subiectul era unul tabu, de domeniul pur SF și cu posibilitatea ca persoana emitentă a unor astfel de idei să fie considerată ciudată sau țicnită, recent știrile privind chiar certitudini în acest sens bucură oamenii de știință și publicul interesat de acest domeniu. Numărul exoplanetelor ”cartografiate” a crescut exponențial și se avansează cifre incredibil de mari pentru exoplanetele cu potențial pentru susținerea vieții sau cu condiții acceptabile pentru a fi locuite de către om.

Chiar de ziua națională a României o știre importantă din acest domeniu al studierii spațiului extraterestru îndepărtat a făcut înconjurul planetei plutind cu o aură de speranță în marea unor știri negative și îngrijorătoare de pe Terra… Un telescop deosebit de performant, de o mare capacitate, a reușit să cartografieze într-un timp record ceea ce telescoapele anterioare nu au reușit într-un deceniu și pe o arie mult mai mică. Telescopul radio minune a costat 138 de milioane de dolari și a fost amplasat într-o zonă cu potențial deosebit pentru cercetări de acest gen din Australia. El este cunoscut în lumea științifică sub numele de Australian Square Kilometer Array Pathfinder (ASKAP ), iar performanța lui absolută este de a fi reușit să cartografieze în 300 de ore peste 3 milioane de galaxii…

„Este într-adevăr revoluţionar”, a declarat astronomul David McConnell, conducătorul studiului realizat de către Organizaţia pentru Cercetare Ştiinţifică şi Industrială a Commonwealth (CSIRO) asupra cerului la Observatorul de Radioastronomie Murchison din Australia de Vest. „Comparativ cu imaginile anterioare, am identificat deja câteva obiecte neobişnuite” , a mai spus cercetătorul, explicând că actualele cercetări vor contribui la o mai bună înțelegere a poziției stelelor, a evoluției galaxiilor, a formării universului sau a găurilor negre.