Conducerea universităților din Timișoara a transmis Ministerului Educației că au nevoie de surse de finanțare similare cu cele din Cluj. Decalajaul financiar care apar între Transilvania și Banat se răsfrânge nu doar în calitatea studiului, dar și în economia locală.
„Clujul, ca brand, se vinde foarte bine pe tot felul de evenimente care se pot organiza acolo, au o sală polivalentă, au un stadion. Noi nu fructificăm atât de bine faptul că suntem oraş de graniţă, precum fructifică Clujul poziţionarea geografică. Pe proiectul Timişoara Capitală Culturală Europeană 2023 cred că universităţile pot face mai mult. Clujul dă foarte multe lovituri de imagine, în timp ce Timişoara vinde mai prost oraşul. Bănăţeanul stă acasă, se deplasează mai puţin, nu merge la Bucureşti şi automat, inclusiv lobby-ul este mai mic”, a declarat Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara, pentru Agerpres.
Universitățile din Timișoara vor surse finanțare egale cu cele din Cluj. De ce prea multe locuri la buget nu sunt utile
Oficialii universităților din vestul țării consideră că prea multe locuri finanțate de stat(n.r buget) nu sunt utile pe termen lung. Nu încurajează încadrarea pe piața muncii, scade economia locală. S-a făcut apel la parlamentari pentru implicare în dezvoltarea Timișoarei-centru universitar.
„Sunt chestiuni legate de administraţia publică locală şi judeţeană, de ceea ce nu s-a întâmplat în zona politică. Aş propune să facem un memorandum bine fundamentat pe această situaţie, să prezentăm datele concrete, să avem o discuţie cu ministrul Educaţiei. Lucrurile, din punctul nostru de vedere, au degenerat în timp, avem şi noi o parte de vină, dar partea de atractibilitate a Timişoarei este legată foarte mult de ceea ce se întâmplă în oraşul în care mergi să studiezi. De ce vrei să mergi să studiezi la Munchen, la Viena, Paris? Un rol important îl are şi oraşul”, a subliniat Cosmin Popescu, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, relatează sursa citată.
