Cei mai mulți dintre istorici consemnează că Tratatul a rămas în mentalul colectiv al maghiarilor ca un eșec, o înfrângere, resimțită și astăzi.

După 101 ani de la semnarea acestui document, menit să aducă pacea între țările învingătoare din Primul Război Mondial, efectele juridice pe care le produce sunt demne de consemnat în cronicile istorice.

În perioada 2020-2021, prevederile Tratatului de la Trianon au fost invocate în instanță, în dosare cu un impact covârșitor pentru România: retrocederea din Munții Retezat-peste 10 000 de hectare de  păşuni, păduri şi goluri alpine din Masivul Retezat s-au întors la statul român, după ce s-au invocat prevederile documentului semnat la 1920. Judecătoria Hațeg a decis acest lucru(sentința nu este definitivă), după ce s-a constatat că România plătise deja 150 000 de coroane de aur, după intrarea în vigoare a Tratatului. Prin urmare, acestea nu aveau cum să fie în posesia moștenitoarelor lui Kendefffy Gabor, unul dintre cei mai cunoscuți moșieri din Transilvania.

Tratatul de la Trianon a fost invocat și în cazul Bibliotecii Batthyaneum

Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât definitiv că Biblioteca Batthyaneum rămâne în proprietatea statului român. Argumentele invocate de Academia Română au făcut trimitere la acest document  noul stat, legitimat prin voința poporului(n.r. în cazul de față , statul român) devine proprietar. Biblioteca Batthyaneum, cu o colecție de cărți extrem de prețioasă, a făcut litigiul a unor procese îndelungate cu Biserica Maghiară.

Cum se reflectă Tratatul de la Trianon în Constituție și în Dreptul Internațional

Statul român, prin Ministerul Afacerilor Externe(MAE), are responsabilitatea de a veghea la respectarea suveranității țării. Într-un document remis evz.ro de Transilvania, oficialii MAE au detaliat ce au impus Ungariei pentru respectarea acordurilor de dezvoltare bilaterală. Criteriile au venit în contextul în care, statul maghiar a început să investească în Transilvania, depășind normele constituționale ale României și prevederile din Dreptul internațional.

„ Ministerul Afacerilor Externe a subliniat constant în dialogul cu partea ungară pe acest subiect că acordarea de asistență economică depășește sfera tratamentului preferențial care poate fi oferit de către un stat pentru minoritatea sa înrudită de pe teritoriul altui stat. Conform standardelor acceptate la nivel internațional, reflectate și în Raportul Comisiei de la Veneția privind tratamentul acordat de un stat minorității sale înrudite de pe teritoriul altui stat, adoptat cu ocazia celei de a 48-a reuniuni plenare a Comisiei de la Veneția” (19-20 octombrie 2001), explică oficialii MAE.

Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu țările vecine :Austria, Serbia, Croația, Slovenia (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia.

Acesta a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919)

sursă foto: Gorjeanul.ro